Ceea ce se întâmplă în prezent, în România arată că ne aflăm într-o situaţie de nesiguranţă publică generală, care tinde să se agraveze pe zi ce trece. Încă de la apariţia lui în ţara noastră, de acum câteva luni, acest coronavirus chinezesc ne-a dat tuturor viaţa peste cap. Dacă la început, autorităţile s-au străduit atât cât au putut să gestioneze situaţia, în condiţiile lipsurilor de tot felul din spitale, de la acea vreme, pe fondul absenţei oricăror informaţii anterioare despre noul virus şi a lipsei de experienţe în astfel de cazuri, acum situaţia este mult mai gravă.

Comparativ cu luna în care ne-am aflat sub situaţia stării de urgenţă, când încă se mai respectau cât de cât legile, bune, proaste, defectuoase, aşa cum erau ele în primăvară, acum, din punct de vedere legislativ pare că avem o nebuloasă totală! Tocmai când avem mai multă nevoie de legi echilibrate, adaptate la realitatea existentă, dar care să ne dea şi un orizont de predictibilitate şi ieşire din marasm în viitorul apropiat. Din ceea ce se petrece zi de zi, pare că suntem mai aproape de anarhie şi dezastru decât de salvare!

Ce să mai creadă cetăţenii, oamenii, opinia publică, autorităţile care trebuie să aplice legile în vreme ce guvernanţii fac şi dau nişte legi pe picior, care la rândul lor sunt combătute în Parlament, unde se pregătesc alte legi contrare, iar instanţa supremă în materie constituţională, CCR, le declară neconstituţionale? Avem cel mai elocvent exemplu, cel al ordonanţei guvernamentale referitoare la internarea infectaţilor şi suspecţilor de coronavirus în spitale, lege declarată neconstituţională de Curtea Constituţională. Hotărâre ce a creat o realitate fără precedent şi extrem de periculoasă pentru sănătatea întregii populaţii a ţării! Mulţi au acuzat verdictul judecătorilor constituţionali, în vreme ce alţii l-au salutat, considerând că judecata le-a făcut dreptate oamenilor internaţi în spitale şi le-a dreptul de a se externa oricând şi oricum.

Consecinţele le constatăm cu toţii în ultimele zile, când statisticile anunţă sute de externări ale bolnavilor de coronavirus şi suspecţilor, care pleacă fără oprelişti din spitale, liberi să meargă acasă ori unde doresc ei! Şi fără să aibă prea mari obligaţii de a se izola, proteja şi a păstra distanţa fizică faţă de semenii lor, pentru a nu-i infecta şi transmite boala în comunitate! Astfel, dintr-o dată, după ce înainte s-au făcut apeluri şi reguli de prevenire a transmiterii virusului în comunitate, s-au făcut sacrificii din partea populaţiei şi a celor din linia întâi, acum avem sute, poate chiar mii de vectori de transmitere a acestuia în toate mediile publice! Inclusiv în propriile familii ai căror membri sunt primii expuşi riscului de contaminare.

Purtătorii şi posibilii transmiţători ai coronavirusului chinezesc pot umbla liberi şi nestingheriţi, în lipsa unei legislaţii clare, precise, constituţionale, aplicabilă imediat şi respectate cu stricteţe!Asta în condiţiile în care deja numărul noilor infectaţi, în luna iulie, până acum a sărit un prag îngrijorător, peste 555, în 24 de ore. Un record anunţat în data de 8 iulie, care indică o situaţie agravantă generată până la acea dată de transmiterea comunitară, înainte de externările la liber ale celor infectaţi deja. În condiţiile date, infectările masive, în următoarele săptămâni\luni, ar putea bate record după record, transmise atât de cei virusaţi şi externaţi liber, cât şi de cei încă nedepistaţi şi nediagnosticaţi.

Pe de altă parte, în haosul actual, atât guvernanţi, Legislativul, marile partide politice, autorităţile şi cetăţenii, care îşi pun mari speranţe într-o revenire la o oarecare normalitate, nu ştiu mai nimic din ce vor face de la toamnă. Nimeni nu ştie! Nici cum va evolua situaţia! Deocamdată, iar timpul este extrem de scurt, nu se întrevede nici o strategie clară, coerentă, concisă, a statului care să reglementeze şi să pună ordine în desfăşurarea lucrurilor, cu începere din 15 septembrie.

Dată de la care, teoretic ar trebui să se reia activităţile din educaţie, să înceapă şcolile, facultăţile, dar încă nu se conturează nici o direcţie clară în acest sens. Instituţiile din domeniu încă nu sunt pregătite să desfăşoare activităţi publice în clădirile proprii, iar pentru învăţământul de la distanţă s-a văzut, nu poate fi pus în practică peste noapte, oricât ne-ar forţa lucrurile.

De asemenea, din toamnă se cam termină şi concediile românilor, iar mulţi vor trebui să revină la serviciu. Poate unii revin contaminaţi din vacanţe. Nu toţi pot lucra de acasă! Trebuiesc regândite condiţiile de mobilitate, transportul în comun, accesul în locurile publice, cu reguli de protecţie şi prevenire a infectării. E tot mai clar că noul coronavirus nu va trece peste vară, ba chiar şi-a luat avânt în ultimele zile, în ciuda oamenilor care nu cred în existenţa lui şi nu respectă nici un fel de reguli de protecţie! Nu mai poţi bloca sectoare întregi de activitate, nu mai poţi închide domenii importate din economie, nu mai poţi genera mii de şomeri peste noapte, nu mai poţi ţine milioane de români izolaţi complet în case, nu mai poţi provoca panică şi insecuritate socială sau de altă natură!

Cu atât mai mult, avem nevoie urgent de măsuri adecvate şi eficiente, care să nu mai fie combătute ci respectate, care să nu se mai bată cap în cap şi să fie contestate, care să ne scoată din haos şi incertitudine! Să avem o direcţie clară de acţiune. Dar, oare, vor fi în stare guvernanţii, Legislativul, Executivul, partidele politice şi politicienii de la butoane, autorităţile menite să implementeze şi să aplice legile să se dedice exclusiv scoaterii ţării din situaţia actuală? Să fie responsabili?

Din ce vedem în prezent, constatăm că factorii politici, indiferent de culoarea lor politică, au o singură prioritate, Ciolanul puterii! Iar populismul infinit este cea mai puternică armă a lor.

Ce putem face noi, cetăţenii? Să învăţăm să ne protejăm singuri, dar şi pe cei din jurul nostru! Să fim responsabili! Să ne schimbăm atitudinea, mentalitatea şi să sancţionăm drastic populismul! Nu tot ce zboară se mănâncă!

Dacă vrem să ne fie bine, să ne protejăm vieţile şi familiile!