Aliaţii strâng rândurile. România, Polonia, Cehia, Slovacia, Bulgaria şi ţările baltice au solicitat activarea articolului 4 al NATO. Ce urmează

Sediul NATO

România nu va fi atrasă în conflictul militar din Ucraina, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, la finalul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, convocată în contextul în care joi dimineaţă Rusia a atacat Ucraina. „Rusia a ales forţa tancurilor în detrimentul vieţii oamenilor”, a spus Iohannis, arătând că Rusia este agresorul, şi nu victima.

El a susţinut că niciun român nu trebuie să se teamă pentru siguranţa sa şi a familiei sale, pentru că România beneficiază de cele mai ample garanţii de securitate posibile şi că niciodată în istoria noastră nu am fost mai bine protejaţi în faţa oricărei potenţiale agresiuni.

Klaus Iohannis a mai dat asigurări că România este pregătită să facă faţă oricăror consecinţe economice şi umanitare pe care le-ar putea genera un eventual conflict de durată între Rusia şi Ucraina. „Încă din 26 ianuarie, în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, am analizat toate scenariile posibile şi am luat măsurile necesare pentru a fi pregătiţi indiferent de evoluţia situaţiei. Am discutat şi acum, în cadrul şedinţei de astăzi a CSAT, despre ultimele evoluţii şi măsurile care trebuie luate urgent pentru a răspunde acestei situaţii de criză majoră. (...)

Suntem în permanentă legătură cu aliaţii şi partenerii noştri din NATO, din Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii pentru a găsi cele mai bune soluţii Klaus Iohannis după şedinţa de urgenţă a CSAT

Suntem în permanentă legătură cu aliaţii şi partenerii noştri din NATO, din Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii pentru a găsi cele mai bune soluţii şi a oferi asistenţă umanitară dacă situaţia o va cere. (…) În aceste momente tragice, gândurile noastre se îndreaptă către poporul ucrainean, către toate femeile, bărbaţii şi copiii ucraineni, obligaţi să trăiască în teroare, victime inocente şi colaterale ale unui război pe care nu îl înţeleg şi nu şi l-au dorit”, a mai declarat preşedintele. 

Planurile de apărare pentru Europa de Est, activate pentru prima dată 

În acest context, surse din cadrul Alianţei Nord-Atlantice au declarat că NATO va activa planurile de apărare pentru Europa de Est pentru prima dată în istoria sa, după atacul Rusiei asupra Ucrainei. Concret, comandantul-şef al NATO va primi mai multe puteri şi va putea, de exemplu, să ceară şi să decidă desfăşurarea de trupe. NATO va desfăşura forţe suplimentare în Europa de Est şi „va lua măsuri adiţionale pentru a întări şi mai mult descurajarea şi apărarea pe teritoriul Alianţei”, după atacul Rusiei în Ucraina, şi va organiza vineri un summit de urgenţă. „Acţiunile Rusiei constituie o ameninţare serioasă pentru securitatea euro-atlantică şi vor avea consecinţe geostrategice”, a transmis NATO la finalul unei reuniuni a ambasadorilor la Bruxelles ai statelor membre.

Summit extraordinar al NATO 

Decizia NATO vine după ce România, dar şi ţări ca Polonia, Cehia, Slovacia, Bulgaria şi ţările baltice au solicitat activarea articolului 4 din Tratatul de la Washington, care stabileşte un mecanism de consultare între aliaţi, în contextul agresiunii ruse asupra Ucrainei. „În urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, am cerut Misiunii României la NATO să ceară împreună cu alţi aliaţi activarea art. 4 din Tratatul de la Washington – care stabileşte un mecanism de consultare între aliaţi – cu privire la impactul situaţiei actuale asupra securităţii aliaţilor”, a scris Bogdan Aurescu, ministrul de Externe, pe Twitter.

Articolul 4 din Tratat prevede că statele membre NATO vor avea consultări comune ori de câte ori vreuna dintre ele va considera că este ameninţată integritatea teritorială, independenţa politică sau securitatea vreuneia dintre părţi. 

Când s-ar activa celebrul articol 5 

În cazul în care Rusia sau orice alt stat ar avea acţiuni agresive îndreptate împotriva României sau a altei ţări care este membră NATO, articolul  5 al Tratatului de la Washington ar fi automat activat. Acest lucru ar însemna că toate statele membre NATO ar face front comun împotriva agresorului.

„Părţile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor şi, în consecinţă, sunt de acord ca, dacă are loc asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la autoapărare individuală sau colectivă recunoscut prin Articolul 51 din Carta Naţiunilor Unite, va sprijini Partea sau Părţile atacate prin efectuarea imediată, individual sau de comun acord cu celelalte Părţi, a oricărei acţiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forţei armate, pentru restabilirea şi menţinerea securităţii zonei nord-atlantice. Orice astfel de atac armat şi toate măsurile adoptate ca rezultat al acestuia vor trebui raportate imediat Consiliului de Securitate. Aceste măsuri vor înceta după ce Consiliul de Securitate va adopta măsurile necesare pentru restabilirea şi menţinerea păcii şi securităţii internaţionale”, stipulează acest articol.