Înalta Curte şi Curtea Constituţională se contrazic în problema admisibilităţii recursurilor

Înalta Curte şi Curtea Constituţională se contrazic în problema admisibilităţii recursurilor

Curtea Constituţională a României a declarat neconstituţional pragul valoric, deoarece este discriminatoriu

Pentru degrevarea activităţii instanţelor de judecată superioare, în special a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie („ICCJ”), noul Cod de procedură civilă prevede că nu sunt supuse recursului cererile cuantificabile în bani în valoare de până la 1.000.000 de lei, respectiv până la 500.000 lei inclusiv, pentru procesele pornite începând cu data de 1 ianuarie 2019.

Totul însă cu preţul imposibilităţii justiţiabilului de a beneficia de trei grade de jurisdicţie, cum ar avea la îndemână în cazul unui litigiu cu o miză mai mare, de peste 1.000.000 de lei.

 
Această inechitate a fost relativ de curând sancţionată de către Curtea Constituţională a României („CCR”), care prin Decizia nr. 369/2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 582/20 iulie 2017, a declarat neconstituţional pragul valoric, deoarece este discriminatoriu, arată hotnews.ro
 
Prin aceeaşi decizie, CCR a arătat că un efect al declarării neconstituţionalităţii pragului valoric pentru exercitarea căii de atac a recursului este acela că sunt supuse recursului toate hotărârile pronunţate după  publicarea  prezentei  decizii  în  Monitorul  Oficial  al României,  în cererile  evaluabile  în  bani,  mai  puţin  cele  exceptate  după criteriul materiei.
 
Fără a intra în analiza caracterului obligatoriu sau nu al considerentelor nedecisive ale deciziilor CCR, la 18 iunie 2018, ICCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a pronunţat decizia nr. 52, prin care a stabilit cu putere obligatorie că efectele Deciziei CCR nr. 369/30 mai 2017 se produc cu privire la hotărârile judecătoreşti, pronunţate după publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, în litigiile evaluabile în bani de până la 1.000.000 lei inclusiv, pornite ulterior publicării deciziei (20 iulie 2017).
 
Vom putea spune mai multe despre soluţia ICCJ după publicarea motivării acesteia în Monitorul Oficial (momentan fiind disponibilă doar minuta acesteia). Indiferent însă de considerentele de ordin teoretic, efectele practice ale acestei soluţii vor fi cu siguranţă respingerea ca inadmisibile a recursurilor formulate în cererile evaluabile în bani, în valoare de până la 1.000.000 de lei, pornite în primă instanţă, anterior datei de 20 iulie 2017.
 
Pe mai departe, justiţiabililor care se găsesc în situaţia de a li se fi pronunţat hotărâri după 20 iulie 2017,  în cererile  evaluabile  în  bani care nu sunt  exceptate după criteriul materiei de la calea de atac a recursului, însă în litigii pornite anterior acestei date (care nu ar putea formula recurs conform dezlegării obligatorii date de ICCJ), nu le mai rămâne decât să formuleze totuşi recurs şi să ridice în acel cadru o excepţie de neconstituţionalitate cu privire la proaspăta decizie ICCJ nr. 52 /18 iunie 2018.
 
Un precedent în acest sens există deja, respectiv prin Decizia CCR nr. 206/29 aprilie 2013, prin care aceasta a constatat că dezlegarea dată problemelor de drept judecate prin Decizia ICCJ a Secţiilor Unite nr. 8/18 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 14 iunie 2011, este neconstituţională, deoarece contravine unei alte decizii a CCR.
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările