Victoria lui Mihai Viteazul de la Călugăreni, între mit şi adevăr istoric

Victoria lui Mihai Viteazul de la Călugăreni, între
mit şi adevăr istoric

Fresca realizata de Theodor Aman. FOTO Adevărul

Mihai Viteazul reprezintă una dintre cele mai emblematice figuri din istoria românilor. Însă, de numele şi acţiunile sale se leagă o serie de controverse, printre care şi câştigarea bătăliei de la Călugăreni.

Ştiri pe aceeaşi temă

În ziua de azi există foarte mulţi oameni care se întreabă dacă victoria lui Mihai Viteazul de la Călugăreni a fost una importantă sau doar o pagină mitizată din istoria naţională. Unii istorici consideră că lupta de la Călugăreni a fost numai un episod căruia i s-a acordat o atenţie prea mare.

Pe de altă parte, Grigore Ioniţă, profesor doctor în istorie, susţine că adevărul, aşa cum reiese el din izvoarele istorice, poate fi stabilit prin reconstituirea evenimentului.

„În primul rând, trebuie înţeles faptul că această bătălie face parte din campania de acţiuni antiotomane, declanşată de Mihai Viteazul începând din toamna anului 1594”, explică Grigore Ioniţă.

Prin această bătălie, Mihai Viteazul a încercat să oprească înaintarea armatei otomane, care era condusă de marele vizir Sinan Paşa. Oastea turcilor număra peste 40.000 de ostaşi care aveau ca obiectiv înfrângerea armatei conduse de voievodul român şi transformarea Ţării Româneşti în paşalâc.

Victoria de pe Valea Neajilovului

La Călugăreni, pe Valea Neajilovului, pe data de 23 august 1595, Mihai Viteazul a reuşit o victorie neaşteptată cu numai 16.000 de oşteni. „Bătălia putea să fie decisivă dacă artileria din Transilvania, trimisă în ajutorul lui Mihai şi condusă de Albert Kiraly, şi-ar fi făcut întocmai datoria.  Se pare că boierii filoturci reuşiseră să-i mituiască pe comandanţii armatei transilvănene, fapt ce explică acţiunea fără convingere a acestei armate în timpul bătăliei”, explică Grigore Ioniţă.

După această victorie, a urmat un moment de pauză, când Mihai se retrage la graniţa cu Transilvania pentru a-şi reface forţele şi pentru a primi sprijin din partea aliaţilor săi. În tot acest timp, Ţara Românească devine la 31 octombrie 1595, provincie a Imperiului Otoman, turcii ocupând Bucureştiul şi Târgoviştea.

Revenirea pe câmpul de luptă

În toamna aceluiaşi an, Mihai Viteazul revine pe câmpul de luptă alături de oştile unite ale Ţării Românşti, Transilvaniei şi Moldovei provocând dezastru armatei otomane la Giurgiu între 27 şi 31 octombrie 1595, după cum susţine Grigore Ioniţă.

„Dar Hassan‑Paşa fugea înspăimântat şi nu se putea ţine pe picioare de groază. El merse de‑şi ascunse ruşinea într‑un crâng spinos, de unde d‑abia a doua zi îndrăzni să iasă la ai săi.
Noaptea opri măcelărirea armatei musulmane şi o păzi d‑a fi cu totul zdrobită şi risipită. Românii se întoarseră triumfători în tabăra lor, încărcaţi cu prăzi bogate. Pe lângă tunurile lor ce şi le redobândiră, alte patru tunuri mari d‑ale duşmanului, cai mulţi şi mai multe steaguri, între care steagul cel verde şi sfânt al proorocului, fură trofeele acestei strălucite zile“. Fragment din  cartea lui Nicolae Bălcescu „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul”.

Din acest context, se poate înţelege clar că a existat o victorie a lui Mihai Viteazul la Călugăreni, cu toate acestea, victoria nu a fost una decisivă, chiar dacă după bătălie otomanii au înregistrat pierderi masive în rândul armatei.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: