Sorin Oprescu, primarul-pasaj: cum s-a transformat o lucrare „extrem de complicată“ în realitate şi care sunt pasajele contestate de ONG-uri

Sorin Oprescu, primarul-pasaj: cum s-a transformat o lucrare „extrem de complicată“ în realitate şi care sunt pasajele contestate de ONG-uri

Unul dintre cele mai întârziate proiecte de infrastructură ale Primăriei Capitalei este Pasajul Mihai Bravu FOTO Marian Iliescu

Sorin Oprescu a ieşit în evidenţă în cariera sa politică prin planurile măreţe prin care a promis că va fluidiza arterele principale din oraş. Pasajele sunt armele de bază pe care Oprescu le-a folosit, de-a lungul timpului, chiar dacă au înseamnat costuri uriaşe şi de multe ori au fost extrem de contestate de reprezentanţii ONG-urilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Unul dintre cele mai controversate proiecte este cel al pasajului de la Piaţa Presei Libere, care ar urma să fie realizat în aproximativ zece luni, dintre care şase să dureze faza de şantier, costând municipalitatea 62 de milioane de lei. Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru pasajul rutier subteran de la Piaţa Presei Libere a fost aprobat la sfârşitul lunii trecute de Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

Potrivit municipalităţii, pasajul ar permite subtraversarea zonei pe orice direcţie, urmând să asigure legătura dintre transportul public de suprafaţă, respectiv linia de tramvai şi liniile de autobuze, cu staţia viitoarei magistrale 6 de metrou. Intrarea în pasaj se va face pe direcţia şoselei Bucureşti-Ploieşti spre bulevardul Kiseleff, iar ieşirea, pe bulevardul Kiseleff, dar şi pe bulevardul Mărăşti.

Pasajul din Piaţa Presei Libere a fost contestat şi de Ordinul Arhitecţilor Bucureşti

Pasajul va avea o lungime de 550 de metri şi va începe pe porţiunea din zona Fântâna Mioriţa şi Piaţa Presei Libere pe şoseaua Bucureşti-Ploieşti, urmând să se despartă sub formă literei „y“ sub intersecţia de la Piaţa Presei.

Încă de la anunţarea proiectului, mai multe ONG-uri s-au declarat împotriva acestuia, motivând că va fi agresat mediul şi patrimoniul din zonă, dar reclamând şi costuri mari pentru constucţia pasajului. În urma licitaţiei, firma Aplolodor SA a obţinut responsabilitatea lucrărilor.

Pasajul Piaţa Sudului, gata în 2015

În luna aprilie a acestui an, primarul general Sorin Oprescu vorbea despre construirea unui pasaj subteran la Piaţa Sudului, menit să fluidizeze traficul în toate direcţiile din cartierul Berceni, sectorul 4 şi legăturile pe care zona le are cu restul oraşului, atât spre Mihai Bravu, cât şi spre zonele de nord, sud şi est ale Bucureştiului.

De asemenea, edilul puncta faptul că aceste lucrări se vor realiza în mare parte cu fonduri europene, iar costurile se vor ridica la aproximativ 30 de milioane de euro. Potrivit declaraţiei făcute de Oprescu în luna aprilie, pasajul ar trebui să fie gata în trimestrul al doilea al anului 2015.
 
Pasajul subteran de la Piaţa Sudului va fi realizat pe direcţia Calea Văcăreşti- Niţu Vasile şi va avea circa 400 de metri lungime. În paralel cu pasajul rutier, în subteran, vor fi construite şi pasaje pietonale. Rampa de acces spre bulevardul Văcăreşti va avea o lungime de 111 metri şi va fi formată din două rampe independente, câte una pe fiecare sens de circulaţie, câte două benzi pe fiecare sens, iar rampa spre Niţu Vasile va avea o lungime de 85 de metri cu câte două benzi de circulaţie pe sens. Valoarea totală a proiectului este de 127,14 milioane de lei (aproximativ 30 milioane euro) din care 96,42 de milioane de lei reprezintă o finanţare nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Oprescu declara pe 24 iulie că lucrările vor începe în luna august. "În perioada imediat următoare, august - septembrie, încep alte trei lucrări mari în Bucureşti, respectiv reîncep lucrările la pasajul suprateran Mihai Bravu şi pasajele subterane Piaţa Sudului şi Piaţa Presei Libere", a spus Sorin Oprescu, într-o conferinţă de presă în care a prezentat şantierele deschise în Capitală, conform Mediafax.

Pasajul, contesta de Nicuşor Dan

În cazul pasajului de la Piaţa Sudului, primarul general a spus că a fost organizată licitaţia de atribuire, la momentul respectiv fiind analizate ofertele primite pentru atribuirea contractului de execuţie. Pasajul rutier de la Piaţa Sudului, care va fi realizat pe direcţia Calea Văcăreşti – strada Niţu Vasile, va închide inelul principal de circulaţie al Capitalei şi va duce la descongestionarea traficului rutier în intersecţia de la Piaţa Sudului.

Cu toate astea, Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, a declarat pentru „Adevărul“ că nici acest pasaj nu este gândit cum trenbuie şi asta pentru că inelul median nu este complet închis. „Pasajul de la Piaţa Sudului este necesar, dar ideal ar fi fost să urmeze inelul median dintre Calea Văcăreşi şi Şoseaua Olteniţei. Planul actual trece prin mijlocul inelului, dar nu leagă fluxul de Olteniţei. Proiectul nu mai poate fi schimbat, fiind vorba de fonduri europene“, a explicat Nicusor Dan, pentru „Adevărul“.

Au fost reluate lucrările la Pasajul Mihai Bravu- Splaiul Unirii

Pasajul suprateran Mihai Bravu este unul dintre proiectele controversate şi îndelung amânate ale Primăriei Capitalei, lucrările iniţiale fiind începute pe 17 ianuarie 2011. Planul urbanistic zonal, devierea anumitor reţele edilitare şi, în final, insolvenţa firmei care executa lucrările – Romstrade – au îngreunat mersul lucrărilor.

Aşa va arăta pasjul după finalizarea lucrărilor FOTO Adevărul

În prezent, municipalitatea a atribuit grupului italian Astaldi un contract de 155,7 milioane de lei (circa 35 de milioane de euro) pentru finalizarea lucrărilor, termenul stabilit  fiind de 15 luni de la începerea şantierului.

Luna aceasta, compania Astaldi şi-a început activitatea pe şantierul pasajului din sudul Capitalei, după ce patronul fostei firme care se ocupa de lucrările pasajului a fost arestat.

În acest timp însă, oamenii care locuiesc în zonă şi-au pierdut speranţa şi s-au obişnuit cu stâlpii izolaţi, adevărate fantome în mijlocul unui bulevard aglomerat. „Am primit dispoziţia de începere a lucrărilor pe 13 septembrie şi, după cum vedeţi, ne-am apucat de treabă. În luna mai, vom termina un sens, apoi vor începe lucrările la cealaltă bretea“, susţin angajaţii de pe şantier.

Pasajul Pipera, întârziere de trei luni

Pasajul Pipera a fost inaugurat în primăvara anului trecut, cu o întârziere de trei luni, fiind unul dintre cele mai aşteptate proiecte de infrastructură din Capitală. Construcţia supratraversează intersecţia Căii Floreasca cu strada Avionului şi pe cea dintre bulevardul Barbu Văcărescu şi strada Av. Alexandru Şerbănescu.

Şantierul acestui proiect, în valoare de 32 de milioane de euro, a fost deschis în luna august a anului 2010. În ceea ce priveşte dimiensiunile lucrării, podul propriu-zis măsoară 580 de metri de metri, în timp ce rampele se întind pe 160 de metri. Pasajul are câte două benzi pe sens, mărginite pe exterior de trotuare de serviciu.

Căşuneanu, despăgubit de Primărie

Pasajul Pipera a scos din buzunarul Primăriei Generale o sumă importantă, pentru că, în iunie 2013, instanţa a decis că municipalitatea este bună de plată, după ce firma lui Costel Căşuneanu, PA&CO International, a dat în judecată administraţia Capitalei, pe motiv că nu şi-a primit banii la timp pentru construirea Pasajului Pipera, inaugurat anul trecut.

Lucrarea i-a revenit firmei PA&CO International, care în decembrie 2012 a dat Primăria Capitalei în judecată, pe motiv că aceasta a întârziat cu plata, şi au cerut penalităţi de întârziere şi actualizarea sumelor datorate cu rata inflaţiei.

Deşi avocaţii Primăriei au susţinut în instanţă că de vină au fost problemele cu bugetul, motiv care ar fi scutit Primăria de plata penalităţilor, firma lui Căşuneanu a câştigat procesul. În consecinţă, printr-o decizie definitivă şi irevocabilă, s-a decis că Primăria Capitalei trebuie să plătească „regelui asfaltului“ peste 16 milioane de lei.

Pasajul Basarab, o lucrare „extrem de complicată“

În anul 2011, atunci când a fost inaugurat Pasajul Basarab, după ani buni de aşteptări, Sorin Oprescu declara că este mândru de faptul că a reuşit să finalizeze o lucrare „extrem de complicată“. Pasajul a fost construit pentru a  realiza legătura rutieră şi de tramvai între bulevardul Nicolae Titulescu- şoseaua Orhideelor- Podul Grozăveşti- bulevardul Vasile Milea (pentru circulaţia tramvaielor), respectiv şoseaua Grozăveşti, întregindu-se astfel inelul principal de circulaţie al Bucurestiului în partea de nord-vest. Proiectul cuprinde două traversări majore de obstacole, a râului Dâmboviţa peste podul existent lărgit şi a căii ferate în zona Gării de Nord.

 

Viaductul principal al pasajului are o lungime totală de 1450 de metri, din care 117 metri Podul pe Arce peste râul Dâmboviţa, respectiv 340 de metri Podul Hobanat peste zona Gării de Nord, cu bretele de acces la pasaj de 1.126 metri lungime şi rampe de acces de 1.250 de metri.

Pasajul pietonal de la Piaţa Romană, contestat de ONG-uri

Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat, în luna mai, PUZ-ul pentru construcţia unui pasaj pietonal subteran la Piaţa Romană, care să reducă numărul trecerilor de pietoni de la suprafaţă şi să facă legătura cu staţia de metrou.
 
Autorul proiectului, arhitectul Alexandru Beldiman, a prezentat, în martie, în cadrul unei dezbateri publice la Primăria Capitalei, o serie de modificări care vor fi aduse pieţei prin construirea pasajului subteran asemănător celui de la Universitate, cu scări pietonale şi rulante, dar şi cu lifturi pentru persoanele cu dizabilităţi, şi cu spaţii comerciale, unde ar putea fi mutate şi tarabele din zonă. Pasajul subteran va avea o suprafaţă de 5.600 de metri pătraţi, din care 550 de metri pătraţi vor reprezenta spaţii comerciale. 
 
La polul opus, reprezentanţii mai multor ONG-uri au contestat proiectul, spunând că pasajul nu va face altceva decât să intensifice traficul auto din centrul Capitalei, în timp ce pietonii „vor fi duşi pe sub pământ“.
 
 
Frasini şi poluare mai puţină 
 
Pasajul va avea cinci intrări, iar proiectul presupune lărgirea trotuarelor cu patru metri, precum şi creşterea suprafeţei alocate spaţiilor verzi, urmând ca în zonă să fie plantaţi 55 de frasini.
 
Suprafaţa rezervată circulaţiei pietonale va creşte, în timp ce suprafaţa rezervată circulaţiei rutiere se va diminua. Municipalitatea a estimat că prin scurtarea duratei de aşteptare a maşinilor în intersecţie, va scădea şi nivelul poluării, cu 7 la sută.

Pe aceeaşi temă:

 

Scrisoare către prim-ministru

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: