Investigaţie. „Robul corupţiei” din fruntea Procuraturii Generale a R. Moldova
0
Pentru prima dată, Dumitru Robu a fost votat în funcţia de procuror general interimar pe 30 iulie 2019, de 78 de deputaţi. Candidatura lui a fost propusă de comisia juridică a Legislativului, după ce, din lipsa de cvorum, şedinţa Consiliului Superior al Procurorilor a fost amânată. A doua zi după votul din Parlament, decretul privind numirea lui în funcţie a fost semnat de Igor Dodon, pe atunci preşedinte al R. Moldova, transmite Telegraph.md.
Numirea lui Robu a fost posibilă după ce legislativul a făcut modificări la Legea Procuraturii, astfel încât preşedintele Igor Dodon să poată desemna un interimar la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor. Cum instituţia aşa şi nu a mai făcut asta, Parlamentul şi-a asumat angajamentul de a înainta un candidat.
Fiind ales de Parlament şi avizat pozitiv de Consiliul Superior al Procurorilor, acesta indica în declaraţiile de avere şi interese că a beneficiat, în perioada 2015-2019, de donaţii în valoare totală de 27 mii de euro. Banii i-au fost oferiţi de părinţii soţiei, care, conform declaraţiilor noului procuror general interimar, muncesc de mai mulţi ani în străinătate.
Pentru a doua oară, Dumitru Robu, ajunge procuror general interimar datorită Maiei Sandu, prin Decretul acesteia, Nr. 182-IX din 6 octombrie 2021.
Dumitru Robu este procuror din luna mai 2006, activând iniţial în cadrul Centrului de pregătire a cadrelor Procuraturii, iar ulterior în Procuratura Floreşti.
Prima donaţie declarată: 6 mii de euro în 2015
În iulie 2013, Dumitru Robu se transferă în cadrul secţiei pentru combaterea traficului de persoane a Procuraturii Generale şi beneficiază, lunar, de un salariu de aproximativ 7 mii de lei. Soţia sa, angajată a Companiei MoldATSA, primeşte 18,5 mii de lei pe lună. În 2013, soţii Robu nu fac achiziţii, declarând aceleaşi bunuri ca şi în 2012.
În 2014, soţii Dumitru şi Diana Robu încasează salarii similare cu cele din 2013. Ei vând automobilul Smart, pe care l-au achiziţionat în 2010, contra sumei de 30 mii de lei. În urma unui contract de comodat intră în posesia unui Nissan Juke, fabricat în 2011. Totodată, din declaraţie dispare automobilul Renault Megane, pe care-l conducea Dumitru Robu, tot în baza unui contract de comodat.
În declaraţia de avere pentru 2015, procurorul Robu declară, pentru prima dată, în afară de veniturile salariale ale familiei, donaţii în sumă de 6 mii de euro. Dar ca şi în anul anterior, familia nu face vreo achiziţie importantă.
Transferul la PA şi dosarul de rezonanţă pe care l-a gestionat
În iulie 2016, Dumitru Robu este transferat la Procuratura Anticorupţie (PA), la doar câteva luni distanţă după ce şefia instituţiei era preluată de Viorel Morari. După reforma Procuraturii, salariile acuzatorilor de stat se dublează, iar Dumitru Robu indică venituri lunare de aproximativ 13 mii de lei, în timp ce soţia sa, care muncea la MoldATSA, încasa lunar nu mai puţin de 18,3 mii de lei.
În 2016, familia procurorului Robu indică, la capitolul donaţii, o sumă mai mare: 8 mii de euro. Tot în acel an, în declaraţia acuzatorului de stat se regăseşte apartamentul de 93 m.p., achiziţionat cu 544 mii de lei în urma contractului de investiţii din 2011, dar şi un loc de parcare care a costat 5,5 mii de euro.
În 2017, Dumitru Robu, fiind la PA, gestionează unul dintre cele mai răsunătoare dosare ale anului, cel privind parcările cu plată din capitală în care erau anchetaţi primarul capitalei din acea perioadă, Dorin Chirtoacă, viceprimarul Nistor Grozavu, dar şi şeful Direcţiei transport public şi căi de comunicaţie, Igor Gamreţchi. La scurt timp, Chirtoacă este înlăturat din fruntea Primăriei, pe tot parcursul procesului acuzând că a fost ţinta unui dosar politic, organizat de Partidul Democrat pentru a-şi subordona Primăria Chişinău.
Tot atunci, existau multe voci care spuneau că Robu ar fi fost dirijat de Partidul Democrat.
În acelaşi an, Dumitru Robu beneficiază de un salariu lunar de 25 de mii de lei, iar soţia sa de unul de 28 de mii de lei. Tot în 2017, Dumitru Robu indică în declaraţia de avere o nouă donaţie în valoare de 5 mii de euro de la Liuba Gheţîu, soacra sa. Acesta înstrăinează apartamentul cumpărat în blocul pentru procurori pentru suma de 589 mii de lei. În schimb, procură un alt apartament, de 85 m.p. contra sumei de 479 mii de lei.
În 2018, Dumitru Robu indică în declaraţia de avere şi interese faptul că, împreună cu soţia, au primit, pe lângă salariu, o donaţie de 8 mii de euro de la socrul său, Ivan Gheţîu. Totodată, în urma ceremoniei de botez a copilului, procurorul susţine că a încasat suma de 14 mii de euro. În 2018, soţii Robu fac două achiziţii: cumpără un garaj cu 50 mii de lei şi un automobil Lexus CT200H, plătind 8,7 mii de euro.
Solicitat de ZdG, Dumitru Robu a transmis, prin intermediul Serviciului de presă al Procuraturii Generale că donaţiile în valoare totală de 27 mii de euro, provenite de la socri, pe care acesta le-a indicat în ultimii ani în declaraţiile de avere, s-ar datora faptului că aceştia lucrează în străinătate începând cu 2003.
Dosarul ”parcărilor cu plată”
Dumitru Robu a ajuns în atenţia opiniei publice în 2017, când a gestionat dosarul „parcărilor cu plată”, în care este vizat fostul primar de Chişinău, Dorin Chirtoacă, care a fost reţinut pe 25 mai 2017 de procurori pentru trafic de influenţă în cazul licitaţiilor pentru amenajarea parcărilor cu plată în Chişinău. Fostul edil afirma atunci că nu a comis nicio ilegalitate, îndeplinindu-şi doar atribuţiile de serviciu. El a pledat nevinovat şi menţiona atunci că este vorba de o răfuială politică.
La rândul, Dumitru Robu, cel care activa atunci la Procuratura Anticorupţie şi care a instrumentat cazul lui Dorin Chirtoacă, a ajuns să fie acuzat de nenumărate ori de către diferiţi politicieni, dar şi cetăţeni de rând, pentru faptul că ar încălca legea.
Mai exact, în acelaşi an – 2017, Mihai Ghimpu, pe atunci Preşedintele PL, scria că prin acţiunile lui Robu, lui Dorin Chirtoacă i-ar fi fost înlăturat printr-o ordonanţă abuzivă şi absolut ilegală la 31 mai 2017, avocaţii Gheorghe Malic şi Tatiana Iovu, încălcând astfel art.72 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova. Mai mult ca atât, Ghimpu dezvăluia că procurorul Robu ar fi încălcat prevederile art. 64-66 şi art.69 impunând Primarul General să scrie declaraţii în lipsa apărării.
„Totodată, menţionez că înlăturarea avocaţilor se consideră cea mai gravă încălcare a dreptului la apărare, prevăzută de Constituţia RM şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului”, menţiona Ghimpu.
La fel, Dorin Chirtoacă a prezentat mai multe acuzaţii în adresa lui Dumitru Robu, menţionând pe parcursul anilor trecuţi că Procuratura şi însăşi Robu, i-ar fi fabricat dosarul şi ar fi acoperit falsificarea documentaţiei de licitaţie.
Chirtoacă mai cerea în 2021, de la Guvernarea Maiei Sandu (PAS), să renunte la acuzatile aduse acestuia în dosarele lui Robu, care ar trebuie să fie scos de la Procuratura Generală şi tras la răspundere pentru abuzurile comise începand cu 2017. El se arată convins că decizia de a-l numi pe Robu în 2021, la procuratura generală, a fost una sută la sută politică.
De asemenea, în octombrie 2021, Chirtoacă, s-a arătat revoltat de nominalizarea procurorului Dumitru Robu la funcţia de procuror general interimar.
Odată cu vestea privind desemnarea lui Dumitru Robu la funcţia de procuror general interimar, Dorin Chirtoacă a declarat, într-un live pe Facebook, că Dumitru Robu este cel care i-a falsificat dosarul la comanda politică.
„Acest Robu este autorul expresiei josnice CEDO – hu…edo. Martori sunt domnul Manic şi doamna Iovu, avocaţi… Care reformă a justiţiei, care schimbare? Care vremuri bune? Câte minciuni am auzit numai aici, mi se ridică părul în cap”, s-a indignat Chirtoacă.
”Democratia a murit, traiasca noua dictatura si noul stat capturat!”, mai spunea în trecut, Dorin Chirtoacă.
Ulterior, Dorin Chirtoacă susţinea că ar fi primit o ofertă prin intermediari, şi din partea noii guvernări PAS, de a nu contesta numirea în funcţie a noului procuror general interimar în schimbul soluţionării amiabile ale dosarelor pe care le are, însă el a refuzat-o.
Declaraţia de avere
Potrivit declaraţiei de avere completate la 25 martie 2022, pe parcursul anului 2021, pe lângă indemnizaţia lunară de îngrijire a copilului primită de la CNAS, în valoare totală de 23 863 de lei, acesta a mai beneficiat de 5 136 de roni de la Direcţia de Asistenţă Socială a Primăriei municipiului Iaşi, drept alocaţie pentru copii.
De asemenea, acesta declară că deţine în proprietate un apartament de 84,9 metri pătraţi, procurat în anul 2017, pe atunci când deţinea funcţia de procuror în Procuratura Anticorupţie, cu doar 479 647 de lei (echivalentul a 23 425,30 de euro conform cursului BNM).
Totodată, în anul 2018, când acesta a devenit adjunct al procurorului-şef al Procuraturii municipiului Chişinău, Robu şi-a cumpărat un automobil de lux, de marca – Lexus CT200H, la preţul de 8 700 de euro.
Vera Chiranda – naşa lui Dumitru Robu, actualul procuror general interimar
În primăvara anului 2021, Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, în completul de judecători Aureliu Postică, Eugeniu Beşelea şi Veaceslav Cernalev au emis hotărârea într-un dosar de rezonanţă „mita pentru cinci judecătoare”, în care figura şi procurora Vera Chiranda, despre care presa a scris anterior că este naşa lui Dumitru Robu, actualul procuror general interimar.
Potrivit dispozitivului hotărârii Judecătoriei Buiucani, Vera Chiranda a fost achitată de sub învinuirea de săvârşire a infracţiunii prevăzute de art. 42 al. 5 şi de art. 325 al. 3, lit. a1, „din motiv că nu s-a constatat existenţa faptei infracţiunii”.
Potrivit Codului Penal, aceasta era învinuită de corupere activă a unei persoane cu funcţie de demnitate publică, dar şi de complicitate la săvârşirea infracţiunii prin sfaturi, pentru care risca cel puţin de la 6 la 12 ani de închisoare cu amendă de la 300 de mii de lei la 400 de mii de lei. Asta este pedeapsa minimă, pentru că pentru persoanele juridice este prevăzută o amendă mai mare – de la 700 de mii de lei la 900 de mii de lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.
Odată ajuns dosarul pe masa judecătorilor, s-a aflat că procurorii de fapt solicită achitarea tuturor figuranţilor.
Despre faptul că Dumitru Robu şi Vera Chiranda sunt rude s-a scris încă în anul 2019, când primul pentru prima dată a preluat interimatul şefiei Procuraturii Generale, pe vremea în care Blocul ACUM (PAS şi Platforma DA) era în coaliţie cu PSRM. Mai mult, se spunea că Vera Chiranda este şi cumătra lui Andrei Năstase, atunci viceprim-ministrul şi ministrul de Interne în Guvernul condus de Maia Sandu, actuala preşedinte a Republicii Moldova.
Solicitat atunci de presă, Dumitru Robu a recunoscut, prin intermediul Serviciului de comunicare al Procuraturii, că într-adevăr naşa sa de cununie este Vera Chiranda.
Pe lângă toate, Robu mai poartă vina pentru condamnarea R. Moldova la un dosar la CEDO. Sumă totală de 3 890 de euro.
MoldATSA
În anul 2016, Ziarul de Gardă scria că rude ale demnitarilor, angajate prin protecţie, salarii şi prime grase, licitaţii dubioase şi milioane de lei cheltuiţi inefficient – acestea sunt doar câteva dintre caracteristicile care reprezintă activitatea Întreprinderii de Stat Moldatsa, singurul furnizor de servicii de aeronavigaţie în R. Moldova.
Potrivit ZdG, în ultimii ani, Moldatsa a fost implicată în mai multe scheme dubioase care au dus la irosirea sau chiar la dispariţia din bugetul întreprinderii, deci şi al statului, a milioane de lei.
Diana Robu, soţia lui Dumitru Robu, este una din angajete fidele la MoldATSA.
În 2015, ZDG scria că Diana Robu este specialistă în siguranţa zborurilor. Pentru a înţelege atractivitatea acestei întreprinderi, vom analiza declaraţia de venit a procurorului Dumitru Robu. Acesta a declarat, pentru 2013, un venit anual de aproximativ 85 de mii de lei, iar soţia sa – un venit de aproximativ trei ori mai mare, de 223 de mii de lei.
Dumitru Robu, filmat cum primeşte bani
La finele anului 2021, procurorul general interimar, Dumitru Robu, s-a pomenit în centrul unui scandal de amploare, după ce pe reţelele de socializare au fost publicate imagini video în care dânsul primeşte mii de euro de la o persoană.
Dumitru Robu a fost filmat cu un telefon mobil, stând la o masă într-o casă, aparent de la ţară. Omul legii părea relaxat şi povestea ceva în timp ce primea banii de la un bărbat, apoi îi
numără.
Sursele media care au publicat atunci imaginile respective susţineau că aceşti bani i-ar fi fost acordaţi pentru „a influenţa soluţionarea unui dosar de pretinsă corupţie a unui funcţionar documentat de Procuratura Anticorupţie, în perioada când Robu deţinea funcţia de adjunct al Procuraturii mun. Chişinău, responsabil de domeniul judiciar”.
În rezultatul acestei actiuni, funcţionarul respectiv ar fi fost achitat.
Ulterior, Procuratura Generală a publicat o reacţie. Potrivit conducerii instituţiei, imaginile respective sunt un efect al intervenţiilor „în forţă asupra mai multor persoane corupte” şi al „activizării investigaţiilor în cazurile de rezonanţă sporită”. Potrivit procurorului general interimar, s-ar urmări denigrarea sa.
În legătură cu înregistrarea respectivă, Robu susţine că nu este vorba despre un act de corupţie.
„Cu referire la imaginile video, menţionez că nu are nimic cu careva cazuri de corupţie. În primul rând, trebuie de cunoscut că imaginile au fost efectuate în perioada mai-iunie 2020, în casa părinţilor cetăţeanului Sergiu Şeptelici, care este în vecinătatea socrilor mei. Persoana respectivă a procurat un automobil de la cumnatul meu Ghenadie Gheţiu, iar în video este redat cum am primit suma de circa 10 000 euro pentru acest automobil, deoarece cumnatul se afla la acel moment în Italia şi era în imposibilitate de a se deplasa în Republica Moldova. Imediat după primirea banilor, aceştia au fost depuşi pe contul bancar şi transferaţi cumnatului meu în Italia”, a menţionat Dumitru Robu.
De cealaltă parte, bărbatul care i-a dat banii procurorului general interimar, Dumitru Robu, se numeşte Sergiu Şeptelici şi este cel care a deţinut funcţia de consul al Republicii Moldova la Odesa şi a fost învinuit într-un dosar de corupţie, fiind achitat de prima instanţă.
Şeptelici a fost reţinut în aprilie 2018, fiind bănuit că în timp activa în calitate de consul la Odesa, ar fi luat mită de 100 de euro pentru perfectarea vizei moldoveneşti unui cetăţean egiptean. Procurorii i-au incriminat lui Şeptelici că, la 6 aprilie 2018, i-a perfectat unui cetăţean de origine arabă viză pentru un termen de 60 de zile contrar prevederilor legii. În schimbul acestui serviciu, bănuitul ar fi pretins şi primit mită în valoare de 100 de euro. Pe numele diplomatului a fost pornită o cauză penală pe faptul coruperii pasive, conform art. 324, alin. (4) Cod Penal.
Şeptelici a pledat nevinovat şi a invocat că dosarul i-a fost fabricat de SIS la comanda apropiatului lui Vladimir Plahotniuc, Vladimir Andronachi, pentru că s-a opus schemei de înstrăinare a clădirii Consulatului Moldovei din Odesa.
Într-un final, la începutul anului curent s-a aflat că ”mita luată” de procurorul general nu va fi supusă anchetei. Astfel, s-a refuzat iniţierea unei cauze penale pe numele lui Robu.
Mai exact, procurora desemnată de Consiliul Superior al Procurorilor, Ina Frunza-Bargan, pentru a investiga imaginile video unde Dumitru Robu numără o sumă de bani într-o încăpere, a refuzat să pornească pe numele lui Robu o cauză penală, întrucât „implicarea procurorului general interimar în acte ilegale nu şi-a găsit confirmarea”.
Motivele care au stat la baza emiterii soluţiei de refuz în pornirea urmării penale în privinţa lui Dumitru Robu sunt determinate de faptul că „probele administrate nu confirmă faptul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie sau conexe celor de corupţie”.
Se încarcă comentariile...
