Preşedintele care a unit Basarabia cu România. Ion Inculeţ, un mare vizionar

Preşedintele care a unit Basarabia cu România. Ion Inculeţ, un mare vizionar

Ion Inculeţ

Ion Inculeţ a fost un duşman convins al bolşevismului şi a avut un rol decisiv în Unirea Basarabiei cu România, adică la formarea României Mari, încă amintită ca fiind Epoca de Aur a istoriei noastre. Dar, când URSS a cucerit teritoriul românesc dintre Prut şi Nistru, a murit „de inimă rea".

Ştiri pe aceeaşi temă

Acum 128 de ani, în satul Răzeni, judeţul Chişinău, se năştea una dintre cele mai importante personalităţi din istoria României. Ion Inculeţ, cel care a înăbuşit încercarea ruşilor de a transforma Basarabia în Republică bolşevică, a pornit iniţial pe drumul ecleziastic. El a absolvit şcoala primară în satul natal, iar în anul 1894 a fost admis la Şcoala teologică din Chişinău, subordonată seminarului teologic.

Deşi a fost printre cei mai buni studenţi, la sfârşitul seminarului s-a îndreptat către o altă direcţie. S-a înscris la facultatea de fizică şi matematică a Universităţii Dorpat, în Estonia de azi. După un an de studii, s-a transferat la Universitatea Imperială din Sakt Peterburg, facultatea de fizică şi matematică, pe care a aboslvit-o cu diplomă de gradul I.

Cel care a condus Republica Democratică Moldovenească, din ianuarie până în martie 1918, a fost coleg la Dorpat cu un alt erou al românilor basarabeni, Pantelimon Halippa. Mai târziu, au devenit colegi în conducerea primului Parlament de la Chişinău, Sfatul Ţării.

Trimis la Chişinău de şeful rus al social-democraţilor

Deşi în tinereţe a a fost atras de iedeile socialiste, Ion Inculeţ a fost un duşman al bolşevismului. După absolvirea facultăţii din Sankt Petersburg, Capitala Imperiului Rus pe atunci, a fost profesor la diverse şcoli private din teritoriul rus. În anul 1917, când ultimul ţar rus, Nicolae al II-lea, a abdicat, Ion Inculeţ a devenit membul al Partidului Socialist Revoluţionar. A fost ales ca deputat în Sovietul din capitala rusă şi a devenit rapid unul dintre oamenii de încredere ai şefului social-democrat al guvernului provizoriu, Aleksandr Kerenski.

În aprilie 1917 este trimis cu alţi 40 de intelectuali basarabeni din Sankt Petersburg, redenumit Petrograd, la Chişinău. Inculeţ credea într-un viitor al Basarabiei în cadrul unei Rusii democratice, dar revoluţia din noiembrie i-a spulberat fără ezitare acest vis. Astfel că, a început, alături de alţi patrioţi basarabeni, pregătirile pentru declararea autonomiei Basarabiei. În aceeaşi lună, Ion Inculeţ a devenit preşedintele primului Parlament de la Chişinău, Sfatul Ţării.

Înăbuşirea revoluţiei bolşevice

În această funcţie de conducere, Incuţ a avut un rol important în înăbuşirea unei revoluţii bolşevice la Chişinău. Pe 6 ianuarie 1918, bolşevicii rusofoni au încercat să dea o lovitură de stat, să preia puterea de la Chişinău şi să proclame o republică socialistă sovietică în Basarabia.

Ajutat de trupele formate din foştii soldaţi basarabeni din armata ţaristă, dar şi de detaşamente de voluntari ardeleni şi bucovineni, care luptaseră în armata austro-ungară, au reuşit să pacifice teritoriul şi să alunge bandele bolşevice. La 24 ianuarie Sfatul ţării a proclamat independenţa Basarabiei, sub denumirea de Republica Democratică Moldovenească, iar Ion Inculeţ a devenit şef al statului. Din această poziţie, el a pregătit Unirea Basarabiei cu România, din 27 martie 1918.

Viceprim-ministru în guvernul Ghica

La scurt timp, fiind foarte apreciat în Vechiul Regat, a devenit membrul al Academiei Române. Apoi, Ion Inculeţ s-a alăturat Partidului Naţional Liberal şi a fost unul dintre colaboratorii apreciaţi ai Brătienilor. El a fost ministru de stat pentru Basarabia, apoi ministru al Sănătăţii, ministru de Interne şi ministru al Comunicaţiilor. În guvernarea lui I. Gh. Duca, cea care a scos România din Marea Criză Economică din 1929-1933, Ion Inculeţ a devenit viceprim-ministru.

În 1940, momentul în care URSS cotropit teritoriul românesc dintre Prut şi Nistru, marele patriot basarabean a suferit o puternică decepţie. Nu a trecut mult până când avea să „depună armele". În noiembrie 1940, Ion Inculeţ a murit de inimă rea, la Iaşi.

citeste totul despre: