Parlamentul a votat un proiect de lege ce ar trebui să-i scoată din umbră pe proprietarii media. „Sperăm că nu e o nouă cârpeală a Codului Audiovizualului“

Parlamentul a votat un proiect de lege ce ar trebui să-i scoată din umbră pe proprietarii media. „Sperăm că nu e o nouă cârpeală a Codului Audiovizualului“

Jurnaliştii acreditaţi la Parlament urmăresc la ecrane şedinţa în plen. FOTO Tudor Iovu

Aleşii poporului au votat iniţiativa, în prima lectură, şi susţin că dacă aceasta va trece de votul final vom afla cine sunt adevăraţii proprietarii mass-media.

Ştiri pe aceeaşi temă

"Acest proiect îşi propune să responsabilizeze proprietarii media. Consumatorii trebuie să cunoască, pe lângă programele şi echipa redacţională, cine sunt beneficiarii finali", a susţinut Chiril Lucinschi, preşedintele Comisiei parlamentare pentru mass-media.

Astfel, anual, până pe 1 mai, instituţiile audioviziale vor depune rapoarte de activitate la Consiliul Coordonator al Audiovizialului, din care, potrivit lui Lucinschi, ar trebuie să ne dăm seama de unde vin banii. Membrii CCA pot solicita informaţiile suplimentare participanţilor la concursul de obţinerea licenţelor de emisie, iar informaţia urmează a fi publicate pe pagina web a Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), în cel mult 3 zile lucrătoare de la depunerea solicitării, se arată în proiectul de lege.

Deputaţii liberali au salutat iniţiativa, care ar trebuie să-i scoată la lumină pe adevăraţii proprietari, dar au recunoscut că va fi greu. „Azi nimeni nu ştie cine sunt proprietarii canalelor Jurnal TV şi Publika TV. De jure e Vasile, dar ce facem cu Iura?“, a exemplificat liderul PL Mihai Ghimpu.

Chiril Lucinschi, unul dintre autorii iniţiativei, dar şi proprietar de televiziuni, i-a răspuns că în raporturile anuale vom găsi toate informaţiile şi ne vom face concluziile.

Valeriu Munteanu, de la PL, a propus ca firmele offshore să nu poată fonda instituţii media, după modelul georgian, accentuând că această măsură va stârpi corupţia din domeniu.

Jurnalişii, plătiţi pentru loialitatea politică

Corina Fusu, colega sa de partid, a adăugat că acest proiect trebuia să fi fost votat demult. „Republica Moldova dispune de toate instrumentele de apărarea a libertăţii de exprimare şi a mass-media. În ultimii ani n-am avut cazuri de corupţie externă, dar există foarte multă autocenzură influenţată de la nivel politic. Angajaţii unor canale TV sunt plătiţi cu salarii mari pentru loialitatea politică, ceea ce în final contribuie la manipularea opiniei publice. Patronul politic poate fi ghicit doar după politica editorială“, a argumentat Corina Fusu.

Deputata a mai spus că nu există măsuri împotriva concentrării periculoase a mass-media din ultimul timp, ceea ce trezeşte îngrijorare referitoare la pluralismul opiniilor. Corina Fusu a vorbit şi despre înţelegerea de cartel între câteva agenţii de publicitate şi singura companie de măsurare a ratingului, ceea ce duce la concurenţe neloială şi la faptul că alte instituţii nu pot asigura durabilitate dezvoltăţii.

„Sper că proiectul de azi nu este o nouă cârpală a Codului Audiovizualului. Sper ca el să fie votat în lectura a doua în septembrie, ca în campania electorală să fie deja în vigoare şi să ne fie de folos“, a conchis Corina Fusu.

Instituţii menţinute artificial cu scopuri electorale clare

Petru Macovei, directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente (API), o contrazice pe deputata liberală, menţionând că transparenţa proprietăţii mass-media va trebui să mai aştepte. În cel mai fericit caz, spune el, proiectul va fi votat în lectură finală în octombrie, înainte de intrarea în campania electorală, iar asta înseamnă că vom afla cine sunt proprietarii de media abia în mai anul viitor.

„Astăzi s-a votat doar ideea, în lectura a doua va trebui de gândit foarte bine mecanismul. Pentru oricare schimbare în structura de acţionariat CCA trebuie pus la cunoştinţă, iar autorităţile să-i pedepsească pe radiofuzorii care ignoră această prevedere sau încearcă să mintă. CCA trebuie să poată să verifice ceea ce spun radiofuzorii, asta înseamnă acces la bazele de date necesare şi colaborarea cu serviciile secrete pentru că avem companii din zone offshore“, crede Petru Macovei.

Expertul media susţine modelul georgian, de a interzice dreptul firmelor offshore de a fonda mass-media la noi. Totodată, susţine că proprietarii media trebuie să depună o declaţie exhaustivă. „După ce aceste instituţii vor declara veniturile şi cheltuielile vom vedea că ele sunt menţinute artificial, cu scopuri electorale clare sau pentru a face presiune asupra pieţii şi a guvernanţilor“, adaugă Petru Macovei.

„Proiectul aparent e ok, dar cred că vor trunchia în aşa fel încăt să arate bine în ochii europenilor că măcar ceva am făcut. Ţinând cont de conjuctura şi de voinţa politică actuală, mă îndoiesc că va fi creat un mecanism eficient şi mă tem că ne-am jucat de-a transparenţa“, a mai spus directorul executiv al API.

Actuali şi foşi deputaţi deţin posturi de radio şi TV. Bunăoară, prim-vicepreşedintele PD, Vlad Plahotniuc, deţine staţiile de radio Maestro FM şi Prime FM şi posturile TV Canal 3, 2 Plus şi Prime TV, plus Publika TV, a căror angajaţi au participat la petrecerea de după rebranding. Chiril Lucinschi deţine indirect TV 7 şi TNT Bravo. Deputatul Valeriu Saharneanu a fost cofondator al postului de radio Vocea Basarabiei.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările