Maia Sandu, după hotărârea CCM: „A venit momentul să punem capăt unuia din cele mai corupte parlamente”

Maia Sandu, după hotărârea CCM: „A venit momentul să punem capăt unuia din cele mai corupte parlamente”

Preşedintele Maia Sandu a declarat joi, 15 aprilie, după ce Curtea Constituţională a dat avizul pentru dizolvarea Parlamentului, că decizia CCM este una firească. Şeful statului a afirmat că „a venit momentul să punem capăt unuia din cele mai corupte parlamente din istoria Republicii Moldova”.

„Un Parlament capturat de scheme şi interese private. Un Parlament care a întors spatele oamenilor, i-a sărăcit şi i-a umilit. Este timpul să lăsăm în urmă acest episod trist din istoria ţării şi să merge cu hotărâre spre viitor. Aşa cum a promis cetăţenilor, vom merge în alegeri anticipate şi vom oferi o şansă oamenilor să-şi aleagă un nou Parlament, care să muncească pentru oameni. Alegerile parlamentare trebuie să fie organzate cât mai curând posibil, ţinând cont de situaţia oandemică”, a declarat Maia Sandu într-o conferinţă de presă.

Maia Sandu a subliniat că „un nou Parlament nu înseamnă doar oprirea hoţiei şi asigurarea unei guvernări responsabile.”

„Un nou Parlament înseamnă o resetare a instituţiilor statului. Înseamnă curăţarea agenţiilor, ministerelor, inspectoratelor, întreprinderilor de stat, instituţiilor de drept de personaje corupte care oferă protecţie schemelor şi furturilor. Un nou Parlament înseamnă reforma justiţiei, curăţarea procuraturii de personaje corupte şi promovarea unor judecători oneşti care să facă dreptate. Înseamnă dezvoltarea stabilă a ţării şi folosirea cu folos a banilor publici. Un nou Parlament înseamnă construcţia şi modernizarea ţării, apropierea de UE şi standardere de viaţă eurpene. Un nou Parlament înseamnă şansa de a construi o ţară cu reguli clare, egale pentru toţi, unde fiecare să se simtă în siguranţă”, a spus Maia Sandu.

Maia Sandu nu a putut preciza când va semna decretul de dizolvare a Parlamentului şi când va vor fi organizate alegerile parlamentare anticipate, menţionând că nu există claritate cu privire la constituţionalitatea stării de urgenţă, din cauza căreia nu poate fi dizolvat Parlamentul. Maia Sandu a comunicat că sunt două sesizări la Curtea Constituţională privind declararea neconstituţională a stării de urgenţă, iar când Curtea se va pronunţa pe acest subiect, atunci şi ea va decide asupra anticipatelor.

„Starea de urgenţă nu poate fi folosită ca scut pentru coaliţia PSRM-ŞOR, ca să-şi mai voteze nişte scheme şi să amâne întâlnirea cu oamenii la vot. Oamenii nu vor accepta astfel de scamatorii politice care au totul de a face cu interesele proprii şi nimic de a face cu interesul public. Dacă tot spun că au făcut lucruri bune pentru oameni, nu ar trebui să le fie frică să dea ochii cu oamenii la vot”, a mai spus Maia Sandu.

Precizăm că liderul Socialiştilor, Igor Dodon, a anunţat că formaţiunea sa nu va respecta hotărârea Curţii Constituţionale de joi, 15 aprilie, prin care s-a decis că preşedintele Maia Sandu poate dizolva Parlamentul. Igor Dodon a cerut demisia a trei judecători care au votat pentru dizolvarea Parlamentului şi acuzat-o pe Maia Sandu că a uzurpat puterea de stat prin intermediul Curţii Constituţionale, „în stilul oligarhului fugar” (Vlad Plahotniuc).

Amintim că preşedintele Maia Sandu a obţinut o primă victorie - ea a reuşit să dizolve Parlamentul de la Chişinău. Curtea Constituţională a Republicii Moldova a admis joi, 15 aprilie, sesizarea Maiei Sandu privind constatarea circumstanţelor de dizolvare a Parlamentului şi a dat avizul în acest sens. Astfel, Maia Sandu urmează în timpul apropiat să semneze decretul de dizolvare a Parlamentului şi să anunţe data alegerilor parlamentare anticipate.

Maia Sandu a fost prezentă la şedinţa Curţii şi a adus mai multe argumente ce ar justifica dizolvarea Parlamentului. În special, Maia Sandu s-a referit la articolele din Constituţie ce prevăd că Parlamentul poate fi dizolvat odată ce a eşuat să învestească un Guvern, în urma a cel puţin două tentative şi în termen de trei luni.

Maia Sandu a accentuat, în faţa judecătorilor Curţii, că a respectat Constituţia în procesul de învestire a Guvernului, argument cu care nu sunt de acord oponenţii săi politici - Partidul Socialiştilor şi Partidul Şor, care formează o majoritate parlamentară şi care consideră că Maia Sandu a ignorat opinia Parlamentului şi a înaintat un candidat propriu la funcţia de premier, dar nu unul propus de majoritatea deputaţilor, precum stipulează hotărârile anterioare ale Curţii.
 
Menţionăm că alegerile parlamentare anticipate pot fi organizate peste cel puţin 60 de zile de la dizolvarea Parlamentului, dar nu mai târziu de trei luni de la data dizolvării Parlamentului. Totodată, alegeri parlamentare nu pot fi organizate pe durata stării de urgenţă. Deocamdată, în Republica Moldova a fost instituită starea de urgenţă până pe 30 mai, în contextul luptei cu pandemia COVID-19. Mai mulţi deputaţi consideră că starea de urgenţă a fost instituită la iniţiativa lui Igor Dodon pentru a amâna data alegerilor parlamentare anticipate.
 

Preşedintele fracţiunii PSRM din Parlament, Corneliu Furculiţă, spune că formaţiunea sa se va adresa comunităţii internaţionale în eventualitatea în care Curtea Constituţională va lua o decizie contrară Legii Supreme privind dizolvarea Parlamentului. Furculiţă spune că nu există temei de dizolvare a Legislativului în condiţiile existenţei unui candidat la funcţia de prim-ministru care are susţinerea unei majorităţi parlamentare.

Preşedintele Maia Sandu a anunţat luni, 29 martie, după ce a încheiat consultările cu toate fracţiunile parlamentare, în contextul a două tentative eşuate de învestire a unui Guvern, că au fost întrunite toate circumstanţele legale pentru dizolvarea Parlamentului. Şeful statului a comunicat că a sesizat Curtea Constituţională pe acest subiect, iar dacă va primi avizul Înalţii Curţi, va semna decretul de dizolvare a Parlamentului.

Igor Dodon a declarat luni, 29 martie, după ce preşedintele Maia Sandu a anunţat că sesizează Curtea Constituţională privind dizolvarea Parlamentului, ca urmare a două tentative eşuate de învestire a unui Guvern, că socialiştii vor folosi toate instrumentele politice şi juridice pentru a nu admite declanşarea alegerilor parlamentare anticipate în plină pandemie. Dodon a spus că alegerile vor fi organizate nu atunci când doreşte Maia Sandu, dar doar după ce vor fi vaccinaţi cel puţin 300-400 mii de cetăţeni. Potrivit lui Dodon, alegerilor nu vor avea loc mai devreme de luna septembrie-octombrie 2021.

Majoritatea parlamentară PSRM-ŞOR consideră că nu există temei de dizolvare a Parlamentului atât timp cât există o majoritate parlamentară care vrea să învestească un Guvern. De partea cealaltă, experţii care o simpatizează pe Maia Sandu, dar şi reprezentanţii PAS consideră că există circumstanţe de dizolvare a Parlamentului, odată ce au eşuat cele două tentative de învestire a Guvernului în timp de 90 de zile. 
 
Candidatul desemnat de preşedintele Maia Sandu la funcţia de prim-ministru, Igor Grosu, a venit joi, 25 martie, în faţa deputaţilor pentru a prezenta echipa guvernamentală şi programul de guvernare al Guvernului. Şedinţa Parlamentului nici nu a început bine, că deputaţii din majoritatea parlamentară PSRM-ŞOR au părăsit sala plenului, iar preşedintele Legislativului a închis şedinţa din lipsă de cvorum. Astfel, a eşuat cea de-a doua tentativă de a învesti un Guvern.
 
Vicepreşedintele Parlamentului, deputatul Platformei DA, Alexandru Slusari, a declarat că eşuarea învestirii Guvernului „este un circ regizat şi realizat de PSRM-ŞOR şi PAS. Potrivit lui, nici PAS, formaţiunea Maiei Sandu, nu a vrut să voteze pentru propriul Guvern, în speranţa de a provoca alegeri anticipate.
 
Liderul PDM, deputatul Pavel Filip, a lansat un atac dur la adresa Maiei Sandu şi a lui Igor Dodon după eşuarea învestirii Guvernului. Filip îi consideră pe cei doi principalii vinovaţi de criza politică din Moldova. 
 
Igor Dodon a reiterat că PSRM invită toate partidele la dialog pentru a găsi soluţii de depăşire a crizei politice. Liderul PSRM a menţionat că este gata să semneze un acord cu formaţiunile politice parlamentare privind data organizării alegerilor parlamentare anticipate, care ar urma să fie organizate după depăşirea crizei sanitare.
 
Dodon a menţionat că ambasadorul Moldovei la Moscova, Vladimir Golovatiuc, rămâne candidatul majorităţii parlamentare pentru funcţia de prim-ministru.
 

Ministrul Justiţiie în exerciţiu, Fadei Nagacevschi, susţine că Parlamentul nu va putea fi dizolvat, deşi aparent există circumstanţe de dizolvare, precum eşuarea a două tentative de învestire a unui Guvern şi depăşirea termenului de 90 de zile în care Guvernul putea fi învestit.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările