Parlamentul Republicii Moldova promulgă Legea nr. 178 din 10.07.2008 cu privire la Aeroportul Internaţional Liber „Mărculeşti”, unde este prevăzută crearea unei zone economice libere, care este gestionată alături de aeroport de Întreprinderea de Stat „Aeroportul Internaţional Mărculeşti” în calitate de Investitor General.

În perioada ce a urmat imediat după crearea zonei economice libere, adică între anii 2009-2015 s-au semnalat numeroase nereguli cu privire la existenţa unui management defectuos în cadrul aeroportului, care a produs pierderi financiare semnificative. Centrul Naţional Anticorupţie al Republicii Moldova publică o analiză operaţională cu privire la activitatea care contravine normelor stabilite din cadrul Aeroportului Mărculeşti.

Presupusul trafic ilegal de armament

Din 2018 aeroportul a trecut sub patronajul Ministerului Economiei şi Infrastructurii, însă fără a se efectua verificări de teren şi fără a se face vreo inventariere a bunurilor aflate în posesia aeroportului.

Desfăşurarea activităţilor clandestine pe teritoriul Aeroportului Mărculeşti se pare ca sunt pe departe de a se încheia, astfel că în 2019 izbucneşte un nou scandal. De această dată se sugerează faptul că aeroportul este locul din care se transferă muniţie, arme şi aeronave către organizaţia teroristă Statul Islamic.

Sursa: News Front

Site-ul de propagandă pro-Kremlin Fond Strategiceskoi Kulturî, susţine faptul că în timpul mandatului Ministrului Apărării, Anatol Şelaru, au fost vândute trei rachete S-125 Neva/ Peciora (sistem de apărare antiaeriană sol-aer) în Ucraina pentru 600.000$. Publicaţia notează şi că după spusele fostului director interimar pe o perioadă de 6 luni al Aeroportului Mărculeşti, Vladimir Maiduc, rachetele au fost cumpărate de către o companie ucraineană pentru 6 milioane de dolari. Această aşa-zisă companie ucraineană, al cărei nume a rămas necunoscut, este responsabilă pentru vânzarea ilegală de armament Statului Islamic, astfel Ucraina fiind pasibilă de a fi suspectată pentru finanţarea actelor de terorism şi a organizaţiilor teroriste.

Sistemul de apărare antiaeriană sol-aer S-125 Neva/Peciora. Sursa: Wikipedia

Maiduc dezvăluie într-un interviu acordat celor de la Clubul Jurnaliştilor de Investigaţie că în urma unui control pe care l-a efectuat în aeroport a descoperit existenţa unor „arme de asalt, mitraliere, muniţii, rachete Vozduh-Vozduh” (numărul rachetelor de luptă depistate ajungând la 15.000). Fostul director interimar precizează că în perioada martie-mai 2019 aeronave de tip MIG au fost dezasamblate, iar piesele acestora au fost exportate în Bulgaria, Indonezia şi Afganistan. Costurile de pe piaţa neagră s-ar ridica la suma de 4 milioane de euro. Maiduc aduce în atenţia publicului şi faptul că piesele aeronavelor au fost vândute unei întreprinderi offshore gestionată de Sergiu Ciobanu, fost director al aeroportului şi în prezent directorul ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei).

Vladimir Maiduc, fostul director al Aeroportului Mărculeşti, interviu pentru Clubul Jurnaliştilor de Investigaţie. Sursa: Anticorupţie.md

  O parte din armamentul descoperit de Maiduc în urma efectuării controlului de rutină de la Aeroportul Mărculeşti. Sursa: Anticorupţie.md

Mai multe publicaţii de propagandă, precum Moldavskie Vedomosti, News Front, Planet Today şi altele susţin ipoteza conform căreia Ucraina furnizează ilegal armament organizaţiei teroriste ISIS contra unor sume uriaşe de bani.

Se pare că nu este prima dată când Ucraina este acuzată de colaborare cu organizaţiile teroriste prin vânzarea ilegală de armament. Acuzaţii similare asupra Ucrainei au mai fost făcute de propaganda rusă atât în 2015, cât şi în 2017. În 2015 se specula faptul că Ucraina vinde Statului Islamic rachete chinezeşti FN-6, însă Ministerul Apărării din Ucraina a negat vehement acuzaţiile aduse (Sursa: Medium). În anul 2017, Ucraina era acuzată de vânzarea în Coreea de Nord a unor motoare pentru constuirea unor super-rachete; bineînţeles, nu au existat dovezi în acest sens (Sursa: The New York Times).

Situaţia de facto de la Aeroportul Mărculeşti

În noiembrie 2019, Preşedintele Comisiei de securitate naţională, apărare şi ordine publică a Parlamentului Republicii Moldova, Chiril Moţpan, a efectuat o vizită la aeroport în urma acuzaţiilor de trafic de arme şi delapidare făcute de ex-directorul interimar al aeroportului, Vladimir Maiduc. Moţpan organizează un briefing unde vorbeşte despre delapidările de milioane de euro de la Aeroportul Mărculeşti care se află aproape de pragul falimentului, însă nu face nicio referire cu privire la transportul de arme către DAESH, întrucât nu există evidenţe în acest sens.

Statistică care indică scăderea veniturilor Aeroportului Mărculeşti de 6 ori mai mult în anul 2018, decât în anii precedenţi. Sursa: Mold Street

Mai mult, actualul director al Aeroportului Mărculeşti, Nicolae Clichici contraargumentează acuzaţiile ex-directorului Maiduc, afirmând: „Faptul că a venit un avion să încarce rachetele şi să le ducă nu ştiu unde este o plină aberaţie. Armament acolo pe teritoriul Aeroportului la momentul actual nu este, nu era armament explozibil. Era doar o mitralieră tăiată în jumătate pentru a demonstra soldaţilor care este construcţia mitralierei” (Sursa: ProTv Chişinău).

Maia Sandu, prim-ministrul Republicii Moldova, pare să nu aibă cunoştinţă despre nimic din cele întâmplate la Mărculeşti: „Nu am auzit despre aşa ceva şi nici declaraţiile nu le-am văzut. O să investigăm şi vom sesiza organele competente” (Sursa: ProTv Chişinău).

În prezent, Aeroportul Internaţional Mărculeşti se află sub patronajul Agenţiei Proprietăţii Publice, iar la începutul anului 2020 s-a decis fuziunea prin absorbţie cu Aeroportul Internaţional Chişinău. După terminarea procesului de fuziune dintre cele două, Aeroportul Internaţional Mărculeşti se va reorganiza prin transformare din întreprindere de stat în societate pe acţiuni printr-o Hotărâre de Guvern.

Prin urmare, numele Aeroportului Mărculeşti a fost folosit drept instrument cu ajutorul căruia s-au fabricat naraţiuni strategice maliţioase, având diverse scopuri, printre care şi conturarea unor imagini defectuoase la nivel global ale celor două state — Republica Moldova şi Ucraina.

Activităţi clandestine recente pe Aeroportul Mărculeşti

Se pare că, din nou, o altă aeronavă care aparţine unei companii aeriene ucrainene este implicată într-o nouă controversă la o distanţă de un an de la ultimele activităţi clandestine de pe a. Conform Ziarului de Gardă, „avionul UR-CPV, de tip Ilyushin IL-76T, operat de compania aeriană Yuzmashavia, a decolat la 15 iunie, aproximativ ora 16:47, de pe Aeroportul Gostomel din Ucraina şi a aterizat la scurt timp pe Aeroportul Internaţional Mărculeşti”.

Aeronava a staţionat şase zile pe Aeroportul Mărculeşti, apoi a decolat către Egipt, dar la un moment dat a dispărut de pe radare, însă există indicii care arată că avionul de tip cargo s-ar fi îndreptat către zona Libiei.

Sursa imaginii: ZdG.md

Staţionarea timp de aproximativ o săptămână a unui avion ce aparţine companiei aeriene Yuzmashavia ridică cele mai multe suspiciuni, întrucât este cunoscut faptul că această companie a fost legată de numele traficantului rus de arme, Viktor Bout, după cum este demonstrat în nota de informare a Preşedintelui Consiliului de Securitate al ONU din anul 2000 (Mecanismul de Monitorizare pentru sancţiunile asupra Angolei stabilite prin rezoluţia 1295, anul 2000).

Sursa: undocs.org, p. 35

„Ulterior, Irina Bodolica, şefa Serviciului de presă al Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC), a confirmat pentru ZdG că aeronava IL-76 UR-CPV a companiei aeriene Yuzmashavia a sosit pe aeroportul Mărculeşti din Gostomel (Ucraina) la data de 16 iunie. Totodată, potrivit informaţiei oferite, avionul avea la bord un elicopter Mi-8, dezasamblat, care aparţine aceleiaşi companii” (Sursa: Zdg.md).

Cine este Viktor Bout?

Conform ONU (undocs.com), Viktor Anatolievici Bout s-a născut în 1967 în Dushambe, Tajikistan. Este cunoscut sub numele de Viktor B. în cercurile de aplicare a legii, întrucât de-a lungul timpului acesta s-a folosit de numeroase pseudonime pentru a-şi proteja activităţile ilegale. Câteva dintre alias-urile pe care Viktor Bout le-a folosit sunt: Butt, Bont, Butte, Boutov, Sergitov (Sursa: ONU).

Bout, supranumit „negustorul morţii” a fost translator în armata sovietică, cunoscând mai multe limbi străine (rusă, engleză, franceza, portugheză, arabă şi persană), şi fost ofiţer operativ al KGB-ului. Acesta era implicat în activităţi ilegale internaţionale, printre care: trafic de arme şi diamante, sponsorizarea unor grupări teroriste.

Un articol din data de 23 decembrie 2000 al publicaţiei The Guardian relatează faptul că Peter Hain (fost Ministru de Externe al Marii Britanii) declară că Bout era conducătorul activităţilor infracţionale de trafic de armament şi echipament militar din Estul Europei, răspunzător de transportul acestora din Bulgaria, Moldova şi Ucraina către Liberia şi Angola. De asemenea, acesta a fost văzut în compania unor membrii ai grupării teroriste Hezbollah, în timpul Războiului din Liban, 2006. Totodată structurile de Intelligence britanice i-au comunicat fostului şef al serviciilor secrete libaneze (anul 2003), Musa Kusa, faptul că Bout întreprindea numeroase activităţi de tip comercial pe teritoriul Libiei şi că avea în plan extinderea activităţii sale ilegale pe pământ libanez.

În 2012 a fost condamnat la închisoare pentru o perioadă de 25 de ani sub mai multe capete de acuzare, precum: spălare de bani; achiziţionare ilegală de aeronave; sponsorizarea terorismului şi distribuţia de resurse către diverse organizaţii teroriste; plănuire de asasinare a unor cetăţeni americani civili, precum şi a unor ofiţeri sau angajaţi ai statului; conspirare în vederea achiziţionării şi utilizării unor sisteme anti-rachetă şi altele. În prezent, Bout se află în Penitenciarul Statelor Unite din Marion, Illinois.

Aeroportul Mărculeşti – instrument indispensabil?

În anul 2019 acuzaţiile legate de faptul că Aeroportul Mărculeşti este un punct strategic pentru transportul de armament şi echipament militar către organizaţiile teroriste din Orientul Mijlociu, în special către DAESH, nu au putut fi apreciate ca fiind valide din lipsa unor probe concrete. La un an distanţă, în 2020, Aeroportul Mărculeşti este din nou ţinta unor acuzaţii, însă fără a exista dovezi concrete în acest sens.

Totodată, în vârtejul războiului informaţional, nu putem ignora faptul că, în prezent, Libia urmează să fie împărţită în două sfere de influenţă – rusă şi turcă. Rusia sprijină regimul Haftar, în aceeaşi măsură în care sprijină regimul Assad, iar bătălia, de fapt, se derulează pentru controlul conductelor de petrol, la fel ca în cazul Siriei. Regimul mareşalului Haftar nu este sprijinit doar de Rusia, ci şi de Egipt şi Emiratele Arabe Unite.

  • Staţionarea aeronavei de tip cargo pe Aeroportul Mărculeşti timp e 6 zile, având la bord un elicopter Mi-8, dezasamblat;
  • Legăturile companiei aeriene Yuzmashavia (Ucraina) care deţine aeronava care a staţionat pe Aeroportul Mărculeşti cu traficantul de arme rus, Viktor Bout;
  • Legăturile lui Viktor Bout cu Rusia (fost ofiţer KGB) şi Emiratele Arabe Unite (rezident);
  • Egipt – destinaţia avionului cargo care a decolat de pe Mărculeşti;
  • Rusia, Egipt şi Emiratele Arabe Unite – sprijină regimul Haftar din Libia;

Toate cele enumerate anterior reprezintă piesele potrivite pentru a sublinia scenariul propus de naraţiunile strategice maliţioase care au ca scop conturarea unei imagini benigne, de ansamblu, a Republicii Moldova şi Ucrainei pe plan internaţional.

Nu există dovezi concrete care să ateste faptul că prin Aeroportul Mărculeşti se derulează o serie de transporturi ilegale de armament şi echipament militar, ci doar speculaţii dezinformatoare pentru a putea servi scopurilor unor state direct interesate de zona Republicii Moldova şi Ucrainei.

 

* Material de Maria Caimeanu, studentă la Masterul de Studii de Securitate al Universităţii din Bucureşti şi participantă la programul Internship LARICS.