Republica Moldova nu este pregătită să trăiască fără gaze din Rusia

Decizia Gazprom de a sista furnizarea de gaze către Ucraina n-a dus la reducerea livrărilor spre alte state, inclusiv Moldova. Autorităţile dau asigurări că totul este sub control, dar experţii avertizează că se poate repeta situaţia din 2009, când în toiul iernii ţara a rămas fără gaze

Începând de ieri-dimineaţa, Gazprom a încetat să mai livreze gaze în Ucraina. „În prezent, consumatorii din Ucraina nu primesc gaze din Rusia şi se fac livrări doar spre Europa în volum de 185 de milioane de metri cubi de gaze pe zi. Noi garantăm că acest volum ajunge la consumatorii europeni“, a declarat pentru ziarul rus „Vedomosti“ Yuri Prodan, ministrul ucrainean al Energiei.

GAZPROM AVERTIZEAZĂ STATELE EUROPENE

Totuşi Gazprom nu exclude eventuale probleme în livrarea de gaze spre statele europene. „Comisia Europeană a fost informată în legătură cu posibile perturbări în tranzitul de gaze în cazul în care compania ucraineană Naftogaz ar preleva din gazele destinate tranzitului“, au menţionat reprezentanţii concernului rus.
Şeful Gazprom, Alexei  Miller, a dat asigurări că, în cazul unor blocaje în tranzitul de gaze din Rusia spre Europa, compania va majora livrările prin alte conducte. Totodată, el a avertizat Ucraina că în cazul în care se va constata că din conductele de tranzit este luat gaz, atunci livrările vor fi redirecţionate şi se vor efectua prin conductele ce tranzitează Belarus. O asemenea evoluţie ar putea afecta Republica Moldova, care primeşte metan doar prin gazoductele ce trec prin Ucraina.

MOLDOVA NU ESTE AFECTATĂ

Deocamdată, stoparea livrărilor de gaze în Ucraina nu a afectat ţara noastră. „În prezent, Republica Moldova este asigurată cu gaze din Rusia prin conductele de tranzit. Monitorizăm în permanenţă situaţia şi, în funcţie de evoluţia acesteia, vom întreprinde anumite măsuri“, a declarat Tudor Copaci, viceministrul Economiei. Oficialul susţine că doar dacă va fi stopat tranzitul de gaze prin Ucraina, ţara noastră va fi afectată.

„În cazul unor astfel de evoluţii, vom fi nevoiţi să sistăm activitatea CET-2 din Chişinău (CET-1 din Chişinău şi CET-Nord din Bălţi staţionează din aprilie - n.r.). În condiţiile în care consumul în lunile de vară abia de ajunge la un milion de metri cubi de gaze, efectele vor fi minore, dar sperăm că nu se va ajunge până la o astfel de situaţie“, a mai adăugat Tudor Copaci.
Potrivit viceministrului, oprirea CET-2 nu va afecta livrările de curent electric. „Vom lua mai multă energie din Ucraina, unde funcţionează numeroase centrale nucleare sau de la Centrala Termoelectrică Moldovenească de la Cuciurgan, care dispune de rezerve de cărbune pentru a funcţiona“, a precizat oficialul.

PERPETUAREA CRIZEI VA LOVI ŢARA NOASTRĂ

Expertul economic Stanislav Madan consideră că, în condiţiile în care Republica Moldova are contract în vigoare cu Gazprom, noi nu ar trebui să fim afectaţi. „E greu de prevăzut cum vor evolua lucrurile. În situaţia actuală se pot întâmpla multe pe teritoriul Ucrainei. Chiar reacţia Kievului poate fi una imprevizibilă şi atunci am putea să asistăm la o repetare a războiului gazelor de la începutul anului 2009, când a fost sistat tranzitul, inclusiv pentru Republica Moldova“, constată economistul.
În opinia lui Stanislav Madan, dacă vara vor fi doar probleme minore, apoi spre toamnă situaţia se poate agrava. Totuşi el e de părere că situaţia incertă nu va dura foarte mult şi că, în scurt timp, Rusia şi Ucraina vor găsi un compromis.

Republica Moldova nu dispune de rezerve de gaze, nu are alternativă la livrările din Rusia, iar stocurile de păcură sunt suficiente pentru a asigura funcţionarea celor trei CET-uri, doar câteva săptămâni. Chiar şi darea în folosinţă a conductei Iaşi-Ungheni nu poate să ne salveze, pentru că infrastructura gazieră existentă în România şi Moldova poate permite asigurarea cu gaze a câtorva localităţi din raionul Ungheni.

“Moldova e asigurată cu gaze din Rusia prin conductele de tranzit. Monitorizăm în permanenţă situaţia şi vom acţiona în funcţie de evoluţii. Tudor Copaci viceministrul Economiei

22 de ani de războaie ale gazelor

Exact cu 22 de ani în urmă, în iunie 1992, Chişinăul şi centrul ţării, care preia peste 50% din consumul de gaze din Republica Moldova (malul drept al Nistrului), s-a pomenit fără gaze. Autorităţile secesioniste din raionele de est au blocat livrările închizând robinetul 26A aflat în apropiere de Tiraspol. Astfel a fost întrerupptă pentru totdeauna furnizarea de gaze prin conducta magistrală Odesa-Tiraspol-Chişinău. A fost primul război al gazelor din spaţiul postsovietic, care s-a produs din motive politice. Era exact în timpul conflictului armat de la Nistru.
Pentru asigurarea fiabilă cu gaze naturale a Chişinăului şi raioanelor din centrul Moldovei, atunci a fost reconstruit de urgenţă un segment din conducta Râbniţa-Chişinău, care însă trece prin zone cu risc mare de alunecări de teren, ceea ce pune în pericol livrările.

În următorii ani, din diverse motive au mai fost întrerupte livrările de gaze către Moldova. În noiembrie 1994, din cauza unei datorii de 220 de milioane de dolari, Gazprom a sistat livrările. Furnizarea a fost deblocată doar după ce Moldova a acceptat să creeze împreună cu Gazprom o întreprindere mixtă căreia Chişinaul i-a cedat conductele magistrale de export.
În toamna anului 1999, apoi în februarie 2000, Gazprom reduce livrările de gaze pentru datorii.

În ianuarie 2006, au fost sistată furnizarea de gaze pe motiv că autorităţile de la Chişinău nu erau de acord cu noul contract ce prevedea majorarea preţului gazelor. În ianuarie 2009, Moldova a rămas fără gaze ca urmare a sistării tranzitului prin Ucraina. Toată războaiele au arătat că ţara noastră nu poate face faţă o perioadă îndelungată unui război al gazelor.