Ce facem cu recolta generoasă de prune

Ce
facem cu recolta generoasă de prune

Prunele sunt pregătite pentru uscare FOTO: Adevărul

În acest an, livezile sunt doldora de prune. Ca să nu piardă niciun fruct, producătorii mai descurcăreţi le usucă, fierb ţuică sau prepară gem. Unii exportă bunătăţile peste mări şi ţări.

Ştiri pe aceeaşi temă

Frumoase, mărunte sau răscoapte, în stare proaspătă, uscate, în gemuri, compoturi sau ţuică, toate pot aduce profituri bune producătorilor de prune din Moldova. Asta pentru că gospodarii adevăraţi nu-şi lasă rodul muncii să putrezească în livezi şi transformă chiar şi cele mai nearătoase fructe în produse delicioase pe care le trimit la export.

David Mihai din Floreni, raionul Anenii Noi, are în acest an aproximativ 100 de tone de prune. „Recolta este foarte bogată, însă, din păcate, livezile au fost bătute de ploi şi fructele nu arată prea bine, de aceea nu ne vom baza pe exportarea lor în stare proaspătă. Le vom exporta uscate. Noroc că avem uscătorie“, afirmă producătorul.

Prunele care s-au copt mai devreme le-a dat la gem, acum le culege pe cele care vor ajunge în Rusia, prin noiembrie. „Ar mai fi o soluţie să le îngheţăm, dar pentru asta avem nevoie de frigidere speciale, pe care nu ni le permitem. Un frigider costă jumătate de milion de euro“, explică antreprenorul.

A ÎNVĂŢAT DE LA SÂRBI

Tot uscate, vor lua calea spre Est şi 350-400 de tone de prune culese de Tudor Slănină din Hârtopul Mare, Criuleni. „Dacă nu vor fi cutremure politice, va fi bine. Pe piaţa din Rusia concurăm însă cu Serbia, care tot are roadă bogată, dar şi tehnică mai bună decât noi. Ocupă locul doi în lume la producerea prunelor“, spune fermierul.

Cât de buni sunt sârbii  şi ce fac cu prunele pe care le culeg a aflat chiar de la ei, în timpul unei vizite de studiu. „Datorită faptului că nu au avut colhozuri, micii producători nu aşteaptă ajutor de la stat. Ei singuri produc, pun la păstrare, prelucrează, semnează contracte, vând şi exportă marfa. Totodată, fiecare întreprinzător are obligatoriu aparat de producere a ţuicii. Nu se pierde nicio prună“, povesteşte producătorul.
În Serbia a descoperit şi cum să economisească bani. „Uscarea prunelor pe lemne sau peleţi este mai ecologică şi mai economă decât pe gaz. Şi la ei gazul e scump, aşa că e o soluţie bună“, apreciază Tudor Slănină.

Lumea tot pune livezi. Mai târziu vom avea probleme mari cu vânzarea prunelor. Preţurile vor scădea de la un an la altul.
Anatolie Sapojnic, producător, Călăraşi

ŢUICA DE NIMORENI

Petru Stratan, directorul executiv al Asociaţiei Moldova-Fruct, susţine că în acest an producătorii moldoveni mizează şi pe păstrarea prunelor în frigidere, pentru a le vinde la iarnă la preţuri mai mari. „Sunt sisteme care permit păstrarea de lungă durată a fructelor, pentru o piaţă târzie. Anul trecut, kilogramul de prună răcită costa 12 lei. Vom vedea ce preţuri vor fi în acest an“, este în aşteptare Petru Stratan.

Pruna mai ajunge pe mesele noastre ca băutură alcoolică, gem sau compot. „Ţările producătoare de prună - România, Germania, Serbia şi Ungaria - au o legislaţie care reglementează producerea mică de ţuică, nu doar la scară industrială. Şi la noi ar putea fi dezvoltate branduri locale, care ar putea fi promovate în afară. De exemplu, Valea Perjei. Străinii ar fi încântaţi de ţuica noastră, iar ţăranii ar avea o sursă de venit“, explică şeful asociaţiei.

O astfel de marcă este Nimorinka, afacerea unei familii care prepară la Nimoreni, raionul Ialoveni, ţuică ecologică şi rachiu din prune, pere, caise, mere, piersici, gutui şi vişine. „Băuturile noastre sunt produse după metoda tradiţională, făra adaosuri şi aromatizanţi. Ca să obţinem o sticlă de 0,5 litri de ţuică utilizăm 4,5 kilograme de prune“, precizează Dumitru Vicol, directorul întreprinderii. Potrivit lui, din această toamnă, licoarea moldovenească va ajunge în România şi Canada.

Problema e în incapacitatea producătorilor de a se asocia şi a asigura cantităţi mari. Cu jumătate de maşină de prune nu poţi fi exportator.
Vasile Bumacov, ministru al Agriculturii

„TREBUIE SĂ FORMEZE ASOCIAŢII“

Fabrica din Nimoreni livrează şi magiun de prune în Germania, Danemarca, Cehia, Mare Britanie, Norvegia, Suedia. „Este întrebat pentru că e natural, nu are conservanţi. Îl vindem ca materie primă, îl exportăm în butoaie şi acolo este ambalat în cantităţi mici“, adaugă întreprinzătorul.

Ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, susţine că producătorii mici de la noi ar putea scoate bani frumoşi din recolta bogată de fructe, dacă ar urma exemplul colegilor din Vest. „Problema este în incapacitatea lor de a se asocia, de a asigura cantităţi mari la vânzare. Cu jumătate de maşină de prune nu poţi fi exportator. Trebuie să formeze asociaţii, astfel încât la negocieri să meargă o persoană-două, şi nu o sută“, accentuează oficialul.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările