FOTO Cum erau umiliţi evreii în ghetoul de la Cehei: poze cu ei făcându-şi nevoile, lipite în vitrinele magazinelor

FOTO Cum erau umiliţi evreii în ghetoul de la Cehei: poze cu ei făcându-şi nevoile, lipite în vitrinele magazinelor

Evreii erau păziţi de jandarmii comandaţi de Krasnai Vasile FOTO Muzeul Holocaustului

Chinurile prin care au trecut evreii sălăjeni în timpul Holocaustului nu s-au rezumat la cele din lagărul de exterminare de la Auschwitz, ci ele au început chiar de aici, de acasă, mai exact din ghetoul de la Cehei, unde au fost strânşi cu toţii înainte de a fi îmbarcaţi în vagoanele de animale şi duşi în Polonia.

Ştiri pe aceeaşi temă

Daniel Stejerean, directorul Muzeului Holocaustului din Transilvania de Nord, spune că în urma Procesului de la Cluj din 1945 referitor la tragedia evreilor din Transilvania de Nord, s-a stabilit că acest ghetou era unui dintre cele mai dure din regiune, din cauza cruzimii conducătorului său, un maghiar pe nume Krasnai Vasile. Stejerean spune că, pe lângă torturile fizice la care au fost supuşi, în cele patru săptămâni petrecute în ghetou, evreii erau umiliţi constant. „În una din zile, evreii au fost duşi mlângă gardul ghetoului, pentru a-şi face necesităţile fiziologice, pe un teren desemnat în acest sens. Krasnai a ordonat să li se facă o poză, care apoi a fost pusă, în format mare, în vitrina unui magazin din Şimleu, sub care apărea mesajul „Asta este morala jidovilor în ghetoul Cehei””.


Declinul comunităţii evreieşti din Sălaj


Dacă la recensământul din 1930 în Sălaj trăiau aproximativ 14.000 de evrei, în momentul concentrării lor în ghetoul de la Cehei mai erau doar 8.000. Daniel Stejerean spune că diferenţa este dată de bărbaţii cu vârste cuprinse între 16 şi 60 de ani, care în anii `42 - `43 au fost duşi la muncă forţată pe frontul de est, la graniţa cu Ucraina. Aşa se face că, în 19 martie 1944, când Ungaria devine parte a Germaniei naziste şi când este impusă implementarea "Soluţiei Finale" în toată Ungaria, implicit în Transilvania de Nord (pe vremea aceea teritoriu ungar), în comunitatea evreiască din Sălaj mai trăiau doar femeile, copiii, bătrânii şi bolnavii. În mai 1944, aceştia au fost strânşi în ghetorul de la Cehei, unde au fost ţinuţi timp de aproximativ trei săptămâni, fără apă potabilă, fără hrană, fără condiţii minime de existenţă.

"Sălajul are o particularitate - stabilită în urma Procesului de la Cluj din 1945, şi anume că acest ghetou, de la Cehei, a fost unul dintre cele mai crunte din Transilvania de Nord, prin cruzimea conducătorului său, Krasnai Vasile", explică Stejerean. Acesta povesteşte că evreii erau duşi pe un deal din apropiere şi bătuţi cu bestialitate de către jandarmii comandaţi de Krasnai, în încercarea de a obţine de la aceştia informaţii cu privire la locul în care şi-au ascuns obiectele de valoare. "Erau duşi pe deal, pentru ca toţi cei din ghetou să-i vadă şi să fie dispuşi mai uşor să spună unde le sunt bunurile de valoare", precizează directorul Muzeului Holocaustului.

Foto

Pentru a comemora ceea ce s-a petrecut în timpul Holocaustului în ghetoul de la Cehei, Daniel Stejeran a început demersurile pentru a pune, pe locul respectiv, un monument: un vagon de genul celor cu care evreii au fost duşi la Auschwitz. "Am stabilit locaţia ghetoului cu ajutorul pozelor cu jandarmii care păzeau locul şi am şi luat legătura cu CFR", spune el.


În Sălaj trăiesc mai puţin de 50 de evrei


Puţinii care au supravieţuit Holocaustului (aproximativ 1.200 din tot judeţul) şi s-au întors, după încheierea războiului, acasă, şi-au găsit proprietăţile naţionalizate de regimul comunist. O bună parte a plecat spre SUA ori spre state din Europa. Cei mai mulţi au plecat în 1968 în Israel, când regimul comunist a creat o breşă legislativă care a permis acest lucru. Aşa se face că, astăzi, în Sălaj mai trăiesc doar 50 de evrei, dintre care zece sunt la Şimleu Silvaniei.

Astăzi, 9 octombrie, este Ziua Holocaustului în România.
 

Chinurile prin care au trecut evreii sălăjeni în timpul Holocaustului nu s-au rezumat la cele din lagărul de exterminare de la Auschwitz, ci ele au început chiar de aici, de acasă, mai exact din ghetoul de la Cehei, unde au fost strânşi cu toţii înainte de a fi îmbarcaţi în vagoanele de animale şi duşi în Polonia

Imagini din aceeasi galerie
  • Chinurile prin care au trecut evreii sălăjeni în timpul Holocaustului nu s-au rezumat la cele din lagărul de exterminare de la Auschwitz, ci ele au început chiar de aici, de acasă, mai exact din ghetoul de la Cehei, unde au fost strânşi cu toţii înainte de a fi îmbarcaţi în vagoanele de animale şi duşi în Polonia
  • În urma Procesului de la Cluj din 1945 referitor la tragedia evreilor din Transilvania de Nord, s-a stabilit că acest ghetou era unui dintre cele mai dure din regiune, din cauza cruzimii conducătorului său, un maghiar pe nume Krasnai Vasile
  • Pe lângă torturile fizice la care au fost supuşi, în cele patru săptămâni petrecute în ghetou, evreii erau umiliţi constant. „În una din zile, evreii au fost duşi mlângă gardul ghetoului, pentru a-şi face necesităţile fiziologice, pe un teren desemnat în acest sens
  • Localizarea pe hartă a ghetoului de la Cehei
Distribuie imaginea
citeste totul despre: