Decizia instanţei în cazul unui bărbat acuzat de viol. „Dacă victima nu s-a împotrivit, înseamnă că a acceptat”

Decizia instanţei în cazul unui bărbat acuzat de viol. „Dacă victima nu s-a împotrivit, înseamnă că a acceptat”

FOTO Pixabay

Anagajatul unul centru de plasament din Sălaj a fost acuzat că ar fi violat o tânără de 20 de ani. În schimb, instanţa l-a achitat, iar DGASPC Sălaj. Asta deşi procurorii aus susţinut că bărbatul a săvârşit în mod repetat, prin constrângere psihică, acte de agresiune sexuală asupra tinerei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Bărbatul acuzat de viol este angajat într-un centru de plasament din Sălaj, unde locuiesc copii aflaţi în protecţia statului. Deşi a fost acuzat de viol, el a fost achitat în instanţă. Potrivit Libertatea, judecătorul a stabilit că fata nu s-a împotrivit şi nici nu a spus celor din jurul ei ce a păţit, astfel că nu poate pretinde că a fost violată. 
 
Conform sursei citate, într-o dimineaţă de la finalul lui ianuarie 2016, Andreea, o tânără de 20 de ani, aflată într-un centru de plasament administrat de către DGASPC Sălaj, i-a povestit unui angajat că era abuzată sexual de mai multe luni. Făptaşul, a spus tânăra, era un educator din centru, în vârstă de 35 de ani. 
 
În casa de tip familial în care ar fi avut loc violul  erau mai mulţi băieţi şi cinci fete, cu vârste cuprinse între 6 şi 20 de ani. Tânăra care susţine că a fost violată era şi cea mai mare - avea 20 de ani la acel moment. Totodată, în centrul din Sălaj, erau patru educatori, printre care bărbatul pe care tânăra l-a acuzat de viol, precum şi soţia lui, angajată tot ca educator. Între educatori şi tânără s-ar fi format o relaţie foarte apropiată, iar fata îi numea „mami şi tati”.
 
Bărbatul a fost trimis în judecată în 2017, la un an după ce a fost acuzat de viol. Deşi în raportul de expertiză psihologică scrie că: „S-ar deduce credibilitatea ipotezei vehiculate de persoana vătămată şi existenţa unei consecvenţe în declaraţiile acesteia cu privire la abuzul sexual”, la final instanţa a fost de altă părere.
 
 

Motivarea judecătorului

 
„Aşadar, chiar din relatările victimei, se poate observa că victima descrie destul de amănunţit acţiunea inculpatului, care dura de ceva timp. De unde rezultă că ea nu dormea în timp ce inculpatul acţiona asupra corpului ei. Astfel instanţa constată că, dacă într-adevăr aceste acţiuni ale inculpatului au existat în realitate, pe o perioadă de circa cinci luni, VICTIMA LE-A ACCEPTAT.
 
Dacă victima spune că inculpatul a exercitat aceste acţiuni asupra corpului ei de 5 - 10 ori pe noapte (...), iar ea nu a contrat acţiunile inculpatului şi nu a strigat la el, nu se poate trage decât concluzia că, dacă aceste acţiuni au existat pe o perioadă de cinci luni, VICTIMA LE-A ACCEPTAT".
 
Chiar dacă victima susţine că la început a fost confuză, speriată, derutată şi nu ştia dacă e vis sau realitate, nu se justifică nicidecum menţinerea acestei stări emotive din partea victimei pe o perioadă de circa cinci luni.
 
„Poate că, într-adevăr, ar fi existat o constrângere psihică, o stare de frică şi dependenţă, dacă în acea casă locuiau doar inculpatul şi victima. Or, în respectiva casă familială locuiau împreună mai mulţi copii şi educatori, iar inculpatul, lucrând pe tură, nu era zilnic în prezenţa victimei şi nu exista vreo probă că ar fi ameninţat-o cu ceva".
 
„Instanţa constată că nu are niciun temei susţinerea victimei (femeie în vârstă de 20 de ani) în sensul că «nu m-am împotrivit deoarece mi-era frică» deoarece timp de circa cinci luni, victima nu a spus nimănui despre faptele inculpatului, deşi o agresa încontinuu, victima nu şi-a schimbat comportamentul faţă de colegi şi de educator, ci din contră, în această perioadă de cinci luni, a mers de bunăvoie acasă la inculpat, a dormit la el peste noapte, într-un pat cu fiul acestuia".
 
Vă mai recomandăm şi: 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările