De unde vine numele judeţului: de la vinul produs aici pe vremea dacilor ori de la pădurile ce au acoperit Sălajul

De unde vine numele judeţului: de la vinul produs aici pe vremea dacilor ori de la pădurile ce au acoperit Sălajul

Numele Sălajului ar putea fi legat de "vinul negru" obţinut în zonă de daci FOTO Arhivă

Originea numelui judeţului Sălaj, nestabilită deocamdată cu exactitate, pare să aibă legătură cu "vinul negru, roşu" (zilai, în limba dacă) produs aici de strămoşi noştri daci, dar sunt voci, chiar mai multe, că ar proveni din latinescul "silva", care înseamnă pădure, şi s-ar datora, astfel, suprafeţelor mari împădurite existente aici cândva.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cea mai amplă analiză asupra originii numelui judeţului Sălaj a fost realizată de regretatul Gheorghe Chende - Roman, în lucrarea sa "Toponimie. Din onomastica Ţării Silvaniei". Referindu-se la numele de Sălaj, dar şi la cel de Zalău, care, în opinia autoruluiar putea avea orgine comună, având şi acelaşi radical (zil- sau sil-), Gheorghe Chende - Roman apreciază că o primă origine a acestui radical şi, prin urmare, a numelui, ar proveni din cuvântul zilai, "vin roşu, negru", din limba dacă. A doua variantă, îmbrăţişată de majoritatea cercetătorilor, este provenienţa din termenul latin silva (pădure), iar a treia se leagă de cuvântul maghiar szil, care înseamnă "ulm". "Suntem de părere că toate trei ipotezele sunt posibile, dar este greu de spus care este mai apropiată de adevăr. (...). Ştim din istorie că dacilor le-a fost cunoscută cultura viţei de vie, prin urmare, posibil să fi făcut şi vin roşu pe care să-l fi numat zilai. De asemenea, existenţa pădurilor nu poate fi negată, aşa că există susţinere şi pentru denumirea de origine latină, Silvania, care a fost preluată şi se păstrează şi în prezent ca determinativ al unor toponime, precum Cehu Silvaniei, Şimleu Silvaniei, Sâncraiu Silvaniei. Mai târziu, prin secolul al XIX-lea, ungurii care au ocupat teritoriul Sălajului au găsit aici şi pâlcuri de pădure de ulm. Auzind denumirea de Sălaj de la autohtoni, au apropiat-o de apelativul maghiar szil, deoarece apelativul latin silva nu le comunica nimic vorbitorilor de limbă maghiară din acea vreme", spune autorul.

Prima atestare documentară a Sălajului apare în documente din secolul al XIII-lea, sub denumirile de "silva Zilag", "districtus Zulagh" ori "provincia Zilagh". Potrivit istoricului Marin Pop, Sălajul, ca judeţ, a fost înfiinţat în 1876, prin unirea comitatelor Crasna şi Solnocul de Mijloc, stabilindu-se capitala la Zalău. După 1925, judeţului i-au fost anexate zona Careiului şi cea a Văii lui Mihai, Sălajul Mare rezistând doar până în 1950, când a fost desfiiţat şi împărţit între regiunile Cluj, Oradea - Crişana şi Maramureş. Sălajul a fost reînfiinţat în 1960, în forma de azi, pierzând o parte importantă din teritorii. "Sălajul, alături de Covasna, nici măcar n-au fost în prima variantă pe listă, pentru reînfinţare. A fost nevoie de diplomaţia fostului prefect Iuliu Domşa, care a făcut diligenţele necesare, pentru ca Sălajul să fie repus pe hartă", explică Pop.



 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: