Moldovenii aproape că au triplat populaţia Vasluiului în ultimii 10 ani. Garsoniere cu locuitori cât o comună

Moldovenii aproape că au triplat populaţia Vasluiului în ultimii 10 ani. Garsoniere cu locuitori cât o comună

Blocul 32 din Vaslui  găzduieşte fictiv mii de basarabeni FOTO Simona Voicu

Vasluiul este considerat judeţul cu cel mai mare număr de cetăţeni din Republica Moldova care în ultimii ani şi-au stabilit reşedinţa aici. Potrivit estimărilor, în judeţul Vaslui, scriptic, locuiesc în jur de 80.000 de cetăţeni moldoveni, cea mai mare concentrare regăsindu-se în municipiul reşedinţă de judeţ.

Ştiri pe aceeaşi temă

Municipiul Vaslui a înregistrat la ultimul scrutin (cel pentru „locale”) un record istoric, pe care nimeni nu avea să îl anticipeze vreodată: cea mai slabă prezenţă la vot din toate timpurile. 

Cu doar 15% prezenţă la urne municipiul Vaslui a devenit reşedinţa de judeţ cu cel mai ridicat grad de absenteism din întreaga ţară. În spatele procentului, de-a dreptul neverosimil pentru vasluienii care în anii 2000 erau consideraţi printre cei mai sârguincioşi alegători din ţară, se ascund cifre care reflectă o realitate care nu reprezintă şi adevărul faptic.

Potrivit ultimelor date statistice municipiul Vaslui numără nu mai puţin de 140.000 de locuitori. O cifră uriaşă dacă o raportăm la datele oficiale anterioare. La ultimul recensământ, cel din 2011, populaţia municipiului Vaslui număra 55.407 locuitori.

Cum a fost posibil un asemenea salt demografic în condiţiile în care infrastructura municipiului a rămas neschimbată? Răspunsul este oferit la unison de autorităţi: venirea moldovenilor. Cu toate acestea, nicio autoritate publică din Vaslui nu oferă cifre exacte în privinţa numărului exact de cetăţeni moldoveni care şi-au stabilit domiciliu în municipiul Vaslui. Instituţiile îşi aruncă responsabilitatea de la una la alta, invocând că nu deţin statistici speciale pentru cetăţenii moldoveni. Recunosc doar că numărul lor este foarte mare.

Judeţul Vaslui deţine cea mai mare punct de trecere a frontierei de la Estul României - Albiţa- în aici sunt cele mai apropiate municipii de capitala Republicii Moldova- Chişinău. Acestea par să fie principalele motive pentru care moldovenii care obţin cetăţenia română aleg să-şi stabilească domiciliul în Vaslui.

Pe lângă aceste argumente, esenţiale sunt şi reţelele cu intermediari care, în schimbul unor sume de bani, iau moldovenii în spaţiu la adresele lor de domiciliu. Astfel, s-a ajuns în Vaslui, ca de altfel şi în alte judeţe ale Moldovei, la situaţii absurde, cu apartamente care au locatari cât populaţia unei comune.  Celebru în acest sens este Blocul 32 de pe strada „Mihail Kogălniceanu” Vaslui, supranumit ghetoul oraşului.

Aici, locatarii au profitat din plin de pe urma moldovenilor care căutau persoane disponibile pentru a le lua în spaţiu. Astfel, unii proprietari de apartamente au luat în spaţiu mii de cetăţeni moldoveni, recordul fiind de peste 3.500 de locatari într-o garsonieră de câţiva metri pătraţi.

Situaţia absurdă a ieşit la iveală cu ocazia alegerilor, când autorităţile au fost nevoite să înfiinţeze secţii de votare pentru locatari din câte un singur apartament. Evident, cu excepţia proprietarului, niciun moldovean nu şi-a exercitat vreodată dreptul la vot.

Blocuri-fenomen, cu mii de locatari în apartamente, sunt întâlnite în câteva puncte ale municipiului Vaslui: Zona Pieţei Traian, a Liceului Ştefan Procopiu şi cea a Gării. Printre cei care au profitat din plin de migraţia moldovenilor s-a numărat şi un fost şef din Poliţia Vaslui, ofiţerul Florin Sârbu, care deţine o garsonieră cu moldoveni cât într-un sat. Pentru fiecare bloc în parte au fost suplimentate secţii de votare şi resurse umane în mod inutil la ultimele scrutinuri electorale. Secţiile la care au fost arondaţi.

140.000 de locuitori şi doar 17.000 de salariaţi

Conducerea Primăriei Vaslui recunoaşte că această creştere a numărului de locuitori este una artificială a populaţiei. Primarul de Vaslui, Vasile Pavăl a declarat, în repetate rânduri, că acest fenomen aduce avantaje pentru municipiul Vaslui, dar şi o serie de dezavantaje.

Principalul avantaj îl constituie  alocarea bugetara mai consistentă, în conditiile în care banii se alocă in funcţie de numarul de locuitori. În ultimii ani, bugetul de functionare a municipiului resedinţă de judet s-a stabilit prin alocarea a 750 de lei/locuitor anual.

Din punct de vedere legal, afirmă edilul de Vaslui, acest fenomen nu poate fi stopat, deoarece legislaţia din România le permite cetăţenilor moldoveni să obţină acte de identitate româneşti şi nu impune o limită a numărului de persoane care pot fi luate în spaţiu la o anumită adresă. 

”Pot spune care sunt dezavantajele. În analiza unor proiecte şi a unor indicatori, apărem cu nişte coeficienţi foarte mici. Apărem cu 42 la sută dintre cetăţeni racordaţi la apă şi canal, iar acum şase ani, când a început proiectul de dezvoltare, coeficientul era de 67 la sută. Am vrut să ajungem la un procent mai mare, dar acum, dacă ne raportăm la populaţie, am ajuns la 40. N-am făcut niciun salt. Cine priveşte aceşti indicatori spune că Vasluiul nu a evoluat deloc”, a precizat edilul.

Primarul Pavăl a explicat că o altă problemă este legată de indicatorii privind numărul de salariaţi şi impozitul pe venit. ”În Vaslui, sunt aproximativ 17.000 de salariaţi. Dacă raportăm acest număr la populaţia de 70.000 de locuitori (cifra despre care primarul estimează că ar fi cea reală n.r.), este un procent, raportat la 117.000 rezultă alt impozit pe venit, ceea ce nu este corect, care nu reflectă realitatea de aici, ci se regăseşte doar pe hârtie” a mai menţionat primarul de Vaslui.

Ancheta ce a vizat modul cum obţin moldovenii buletine de Vaslui 

Modul în care îşi stabilesc domiciliile cetăţenii moldoveni în Vaslui a făcut şi obiectul unor dosare penale. Toate s-au finalizat fără ca vreo persoană să fie trasă la răspundere, astfel că microbuzele cu moldoveni continuă să ia cu asalt serviciile de evidenţa populaţiei, iar intermediarii să prospere.

În 2014, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui au descins alături de mascaţi în mai multe locaţii din municipiul Vaslui, anunţând destructurarea unei reţele infracţionale. Atunci, patru funcţionari ai Serviciului Public Comunitar pentru Evidenţa Persoanei, din cadrul Primăriei Vaslui au fost acuzaţi de luare de mită în dosarul moldovenilor.

Funcţionarii erau acuzaţi că pentru fiecare buletin, primeau în jur de 20 de euro. Pe lângă şpaga dată la ghişeu, moldovenii plăteau şi intermediarilor care îi luau în spaţiu sume cuprinse între 150- 200 de euro. În urma descinderilor, 38 de cetăţeni moldoveni au fost ridicaţi şi conduşi  la audieri.

Procurorii precizau că fiecare intermediar colabora cu anumit funcţionar şi acţionau, aparent discret, în încercarea de a nu stârni suspiciuni. Intermediarii au fost acuzaţi atât de trafic de influenţă, cât şi de dare de mită. Pentru dare de mită sunt cercetaţi au fost cercetaţi şi cei 38 de cetăţeni din Republica Moldova, ridicaţi de la sediul Primăriei Vaslui, respectiv de la Serviciul de Paşapoarte.

„Concret, intermediarii români, prin cointeresare materială obţineau consimţământului unor proprietari de imobile domiciliaţi pe raza municipiului Vaslui ca persoanele cu dublă cetăţenie, româno – moldovenească, care solicitau eliberarea de cărţi de identitate româneşti să domicilieze fictiv în locuinţele acestora. Concomitent, intermediarii romani, ofereau mită, constând în sume de bani funcţionarilor din cadrul SPCEP Vaslui pentru ca aceştia să- şi îndeplinească cu maximă celeritate atribuţiile de serviciu în materia evidenţei persoanei concretizate în eliberarea cărţilor de identitate. Cele patru percheziţii s-au desfăşurat la sediul SPCEP Vaslui, la domiciliul unui funcţionar din cadrul acestei instituţii precum şi la domiciliul şi spaţiul comercial utilizat de un intermediar român. Concomitent au fost percheziţionate şi autovehiculele aparţinănd funcţionarului public şi intermediarului respectiv”, anunţa, după descinderile colegilor, procurorul Alice Ruja, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui.

Anii au trecut i-ar ancheta procurorilor s-a dovedit a fi un eşec. Astfel, la sfârşitul anului 2017, procurorii au solicitat judecătorilor să confirme soluţia de renunţare la urmărire faţă de inculpaţii din dosar. Judecătoria Vaslui a încuviinţat cererea procurorilor în aprilie 2018. 

Cheltuielile prilejuite de ancheta ”Moldovenii” au rămas, şi în această situaţie, în grija statului român.

Vă mai recomandăm şi:

Mai mulţi cetăţeni moldoveni au încercat să intre în România minţind că trebuie să depună jurământul pentru cetăţenie

EXCLUSIV Strănepoata lui Ion I.C. Brătianu, despre motivele pentru care a cerut şi obţinut cetăţenia română

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările