FOTO Vacanţă în România. Movila lui Burcel, un colţ de rai necunoscut de cea mai mare parte a românilor

Movila lui Burcel este unul din obiectivele turistice prea puţin cunoscute de români

Puţină lume ştie că în judeţul Vaslui există un loc aparte a cărui istorie este demnă de un scenraiu de film. Dealul botezat de localnici Movila lui Burcel reprezintă, practic, o rezervaţie naturală ce se întinde pe o suprafaţă de 12 hectare.

Multă lume tranzitează Drumul Naţional (DN) 24 Iaşi – Vaslui, însă puţini sunt cei care ştiu că trec pe lângă un loc pitoresc care merită vizitat ori de câte ori ne aflăm prin preajmă. Este vorba despre Movila lui Burcel, un deal protejat, transformat în arie naturală de interes naţional protejată în data de 6 martie 2000, ce aparţine comunei Micleşti.

Rezervaţia naturală se întinde pe o suprafaţă de 12 hectare şi reprezintă o zonă de un deosebit interes botanic, graţie speciilor floristice rare întâlnite aici. După Revoluţia din decembrie 1989 care a răsturnat de la putere regimul comunist ateist, s-a început construcţia de noi lăcaşuri monahale şi redeschiderea celor închise de fostul regim. Episcopia Huşilor, desfiinţată în anul 1949 de către comunişti prin contopire cu Episcopia Romanului, dispunea înainte de al Doilea Război Mondial de peste 100 de mănăstiri şi schituri, care după Decretul numărul 410 din 1959 au fost în totalitate desfiinţate sau transformate în depozite şi CAP-uri.

În anul 1993, fusese sfinţit în apropierea Movilei lui Burcel un paraclis al Mănăstirii „Ştefan cel Mare şi Sfânt“. Stareţului mănăstirii respective, arhimandritul Ştefan Guşă, i-a venit ideea să ridice un nou aşezământ monahal chiar sus, pe vârful Movilei. Deoarece Movila lui Burcel este înscrisă în lista monumentelor istorice din România cu valoare memorială, la poziţia 38D019, el a luat legătura cu autorităţile în drept să dea autorizaţie de construcţie. Este vorba de Academia Română filiala Iaşi, Ministerul Culturii - Direcţia Generală a Patrimoniului Cultural Naţional, Secretariatul de Stat pentru Culte şi Episcopia Romanului şi Huşilor. Ca urmare a aprobărilor primite, stareţul a încheiat un contract de închiriere pe teren cu Primăria Micleşti. Apoi s-a întocmit un proiect de execuţie şi s-a obţinut Autorizaţia de construcţie numărul  51 din 31.10.1996 din partea Consiliului Judeţean Vaslui.

Ca urmare a acestor aprobări, la data de 21 mai 1996, Preasfinţitul Gherasim Putneanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, a fost delegat de Episcopia Romanului şi Huşilor şi a oficiat slujba de sfinţire a locului unde urma să fie ridicată noua mănăstire. În decurs de un an (1996-1997) au fost ridicate trei case şi o bisericuţă de lemn, care au fost sfinţite la 21 mai 1997 de către Preasfinţia Sa S. Ioachim Mareş, episcop al reactivatei Episcopii a Huşilor.

Lucrările au continuat şi în prezent există trei corpuri de chilii, un aghiazmatar frumos sculptat în lemn de stejar, o bucătărie de vară, un adăpost pentru vite, un grup statuar constând din trei cruci, o hartă a Moldovei în hotarele ei fireşti şi o statuie reprezentând Dacia Traiană, precum şi un bust al lui Ştefan cel Mare.

Legenda lui Burcel

Movila a fost atestată documentar la 1498, ca proprietate a postelnicului Purcel (Burcel). Legenda spune că în acel an, într-o zi de duminică, domnitorul Ştefan cel Mare l-a întâlnit pe Burcel, un ţăran fără o mână care muncea de zor pământul situat pe acel deal. Întrebat de domnitor de ce munceşte într-o zi de duminică, răzeşul, care luptase alături de Măria Sa la Războieni, i-a răspuns domnitorului că este sărac şi că trebuie să muncească să îşi întreţină familia. Înduioşat de răspunsul primit, Ştefan cel Mare i-a dăruit lui Burcel şase pungi cu galbeni cu care acesta să îşi cumpere plug şi boi. Mai mult, domnitorul i-a făcut un act de proprietate veşnică, astfel încât acel pământ să aparţină neamului lui Burcel până la sfârşitul lumii. 

Complexul mănăstiresc este construit din lemn

Toate construcţiile ridicate pe Movila lui Burcel sunt din lemn. Biserica-paraclis este căptuşită în interior cu polistiren şi lambriu, iar în exterior cu şiţă (draniţă), acoperişul fiind de asemeni din şiţă. Sculptura interioară a bisericii a fost realizată în lemn de stejar de o echipă de artişti populari condusă de Ovidiu Ţucă din Vânători Neamţ, iar pictura catapetesmei aparţine profesorului C. Ciubotaru din Târgu Neamţ.

Grupul statuar format din trei cruci de pe Movilă reprezintă fie cele trei cruci de pe Golgota, fie Sfânta Treime, fie cele trei provincii româneşti, fie chiar cei trei luceferi ai Ortodoxiei: Sfântul Apostol Andrei - hramul paraclisului de la Mănăstirea „Ştefan cel Mare şi Sfânt", Constantin cel Mare - cel care oficializează creştinismul şi Ştefan cel Mare - cel care a apărat creştinismul, după căderea Constantinopolului sub turci. 

Celălalt monument, care cântăreşte câteva zeci de tone şi a fost realizat în anul 1994 de sculptorul Gheorghe Alupoae, este al unei femei din bronz. Femeia, care simbolizează Dacia Traiană, este prezentată cu ambele mâini ridicate deasupra capului rupând Pactul Ribbentrop-Molotov prin care s-a hotărât anexarea de către URSS a Basarabiei. În centrul hărţii, este reprezentat mareşalul Ion Antonescu ordonând trecerea Prutului în 1941 şi soldaţii care au eliberat Basarabia şi care au fost măcelăriţi dincolo de Prut în localitatea Ţiganca, faţă în faţă cu localitatea Murgeni, dincoace de Prut.

Ofertele de cazare pentru cei care vor să viziteze Movila lui Burcel sunt diverse şi pentru toate buzunarele. Turiştii se pot caza la localnicii din satul Micleşti sau în pensiunile aflate în municipiul Vaslui. Distanţa de la obiectiv până în municipiul reşedinţă de judeţ este de 25 de kilometri, cu maşina fiind în parcursă în aproximativ 15 minute. 

Movila lui Burcel rămâne deci un monument, mai puţin prin existenţa sa materială, ci prin semnificaţiile atât de bogate de ordin spiritual, relevându-şi funcţionalităţi le sale orientative, de data aceasta pentru drumurile istoriei noastre încă foarte puţin cunoscută, mai ales în microstructurile sale. Pretutindeni, însă, şi aici, şi în macrostructuri, umbra lui Ştefan îi învăluie pe toţi ceilalţi eroi.

Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.