VIDEO Insula fantastică din Delta Dunării. Pe întinderea de pământ de 98 de hectare trăiesc vietăţi legendare

Insula Popina din Delta Dunării, lacul Razim Sursa Youtube 360tulcea.ro

Unul dintre cele mai frumoase locuri din Delta Dunării este Insula Popina, o întindere de pământ de 98 hectare pe care trăiesc vietăţi legendare.

Există 20 zone strict protejate în Delta Dunării, care sunt ocrotite în mod obligatoriu şi reprezintă eşantioane foarte puţin deranjate, reprezentative pentru ecosistemele naturale, terestre şi acvatice din rezervaţie – spun specialiştii Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

Insula Popina este una dintre ele, alături de Roşca-Buhaiova (9.625 hectare), Pădurea Letea (2.825 ha), Răducu (2.500 ha), Nebunu (115 ha), Vătafu-Lunguleţ (1.625 ha), Pădurea Caraorman (2.250 ha), Sărături Murighiol (87 ha), Arinişul Erenciuc (50 ha), Sacalin Zătoane (21.410 ha), Periteşaca-Leahova (4.125 ha), Capul Doloşman (125 ha), Grindul Luiplor (2.075 ha), Istria-Sinoie (400 ha), Grindul Chituc (2.300 ha), Rotundu (228 ha), Potcoava (625 ha), Belciug (110 ha), Insula ceaplace (117 ha), Prundu cu păsări (187 ha). 

Zonele strict protejate ocupă o suprafaţă totală de 50.904 ha (8,7%) din suprafaţa rezervaţiei. Popina este situată în nordul Lacului Razim, la 6 kilometri nord-vest de gura de vărsare a canalului Dunavăţ, în apropierea localităţii tulcene Iazurile. 

Cu o vegetaţie pitică, insula reprezintă un rest de grind continental stâncos, loc important de popas al păsărilor migratoare şi de cuibărit pentru călifarul alb (Tadorna tadorna). Călifarul alb este renumit pentru loialitatea sa: atunci când îşi întâlneşte perechea, n-o mai părăseşte niciodată şi revine întotdeauna la cuib.

Primăvara se pot întâlni aici păsări de mlaştină (codobaturi venite din Congo), păsări de pădure: privighetoarea roşcată (Luscinia megarhynchos), presura cap negru (Emberiza melanocephala), ciocirlia de Bărăgan (Melanocorhypha colandro) etc.

Partea nordică a insulei are izvoare termale. Fauna de nevertebrate de pe Popina cuprinde raritaţi ca păianjenul veninos „văduva neagră“ (Lactrodextra) şi miriapodul gigant (Scolopendra cingulata). 

Complexul lagunar Razim-Sinoe s-a format, într-o perioadă de peste 1.000 de ani, prin închiderea (înnisiparea) anticului golf Halmiris al Pontului Euxin - vechea denumire a Mării Negre.

Cu o suprafaţă de peste 100.000 hectare, complexul de lagune este compus din patru lacuri mari: Razim (sau Razelm) - 42.000 ha, cel mai mare lac din România; Goloviţa (sau Razimul Mic) - cu o suprafaţă de 12.000 ha - de fapt o prelungire a Razimului; Sinoe (20.000 ha) cu două guri de vărsare în Marea Neagră; Zmeica (5.500 ha); lacuri şi bălţi de dimensiuni mai mici, zone de stufăriş, grinduri - cele mai cunoscute fiind Grindul Lupilor şi Grindul Chituc.

Lagunele au legătură cu Dunărea prin canalele Dunavat, Lipoveni, Dranov, Mustaca şi cu Marea Neagră prin Gurile Peiroboina şi Edighiol (lacul Sinoe). Până prin anii 60', când a fost închisă artificial, a funcţionat şi Gura Portiţei – în prezent sat turistic. Lacul Razim a fost folosit (până la începutul secolului al XIX-lea) de caiucele turceşti în navigaţia pe rută Tulcea-Istanbul. 

GALERIE FOTO DELTA DUNĂRII 2008-2018

Delta Dunării are o suprafaţă de 580.000 hectare însemnând 2,5 % din suprafaţa României - ceea ce o situează pe locul 3 în Europa, după Volga şi Kuban, şi pe locul 22 între deltele lumii. Specialiştii arată că Delta Dunării este una dintre cele mai mari zone umede din lume - ca habitat al păsărilor de apă şi cea mai întinsă zonă compactă de stufărişuri de pe planetă.

Prin rezervaţie trece Paralela 45º care marchează jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord. Poziţia sa geografică este delimitată de următoarele coordonate: 28º 10’ 50’’ longitudine estică (Cotul Pisicii), 29º 42’ 45’’ longitudine estică (Sulina), 45º 27’ latitudine nordică (braţul Chilia, km 43), 44º 20’ 40’’ latitudine nordică (Capul Midia). 

Zona este considerată „un muzeu viu al biodiversităţii“, având 30 tipuri de ecosisteme, şi „o bancă de gene naturală“, de valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural universal. Această valoare de patrimoniu natural universal a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută prin includerea acesteia în Lista Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural, în decembrie 1990. 

Pe aceeaşi temă: 

FOTO Gura Portiţei, tărâmul virgin fotografiat cu drona. Imagini care îţi taie răsuflarea

FOTO Frumuseţea Dobrogei, strânsă într-un tărâm de vis din nordul regiunii