Misterele sturionilor, peştii de-o vârstă cu dinozaurii. Se reproduc la 14 ani, pot trăi până la 100 de ani şi sunt în pericol de dispariţie

Misterele sturionilor, peştii de-o vârstă cu dinozaurii. Se reproduc la 14 ani, pot trăi până la 100 de ani şi sunt în pericol de dispariţie

Viitorul celor mai valoroşi peşti, sturionii, este incert după 2016. Anul viitor expiră perioada de 10 ani în care a fost interzis pescuitul sturionilor. Cu toate acestea, este o specie la fel de ameninţată ca în urmă cu un deceniu.

Ştiri pe aceeaşi temă

Statul român nu a mai acordat din 2009 fonduri de repopulare cu sturioni şi nici pentru monitorizare. Proiecte de repopulare au fost făcute în ultimii ani doar de Universitatea din Galaţi şi de ONG-uri. 
 
Bazinul Dunării adăposteşte cele mai importante populaţii de sturioni din lume, în România şi Bulgaria trăind încă sturioni sălbatici, unici în Uniunea Europeană. Sturionii trăiesc în cea mai mare parte a timpului în Marea Neagră, migrând în susul Dunării şi al altor râuri mari pentru reproducere. Speciile de sturioni din Dunăre sunt: morunul, nisetrul, păstruga, viza, cega şi şipul. 
 
Monopol de pescuit sturioni la Sfântu Gheorghe 
 
În trecut, povesteşte dr. Radu Suciu, de Institutul de Cercetare Delta Dunării, care face parte din grupul de cercetare al sturionilor, monopolul pescuitului de sturioni îl deţineau cândva pescarii din Sfântu Gheorghe. De la 80, numărul lor a ajuns la 700 în anul 1998. Icrele de morun se vindeau atunci cu 200 de euro kilogramul. 
 
În anii '60, pescarii ucraineni din Sfântu Gheorghe erau vizitaţi permanent de turişti în căutare de sturioni. „Toţi aveau telefoane fixe la vremea aceea. Ucrainenii aveau o tradiţie de pescuit, ei făcuseră acest lucru demult, pe Don. Obiceiurile lor nu pot fi stinse cu un ordin. Trebuie să le oferi ceva la schimb, să aibă un mod de viaţă decent“, spune Radu Suciu. Din sturioni se făceau cele mai gustoase preparate tradiţionale. 
 
Pescarii din Sfântu Gheorghe predau cota de peşte şi tot mai reuşeau să strecoare în cizme o păstrugă, din care hrăneau mai apoi cinci – şase turişti.
 
Apoi, cantităţile capturate s-au redus drastic după construirea barajelor de la Porţile de Fier, când aceste specii nu au mai putut migra pe Dunăre pentru a-şi depune ouăle. 
 
Sturionii trăiesc pe pământ de peste 200 de milioane de ani. Ei se pot reproduce după 8 şi 14 ani, atunci când ajung la maturitate. Unii sturioni pot trăi chiar şi 100 de ani. 
 
Pentru a contribui la conservarea sturionilor, în iulie 2012 WWF a demarat proiectul de comunicare finanţat prin programul LIFE +  al UE, „Acţiuni comune pentru creşterea gradului de conştientizare privind supraexploatarea sturionilor din Dunăre în România şi Bulgaria”. Acesta este implementat de WWF în Austria, România şi Bulgaria şi se încheia în luna septembrie. Valoarea proiectului este de 770 836 euro, finanţat în mod egal de către Uniunea Europeană şi de către WWF.
 

 
Magor Csibi şi Cristina Munteanu 
 
În România, pescuitul reprezintă o activitate importantă pentru cei din lungul şi Delta Dunării, majoritatea pescarilor intervievaţi declarând că pescuitul este o ocupaţie full-time atât în 2013 (64.5%), cât şi în 2015 (57.6%). Cu toate acestea, veniturile din pescuit reprezintă o parte mică din veniturile totale pentru 48.5 % dintre pescarii respondenţi (faţă de 76.7% în 2013), doar 12.1% dintre respondenţii români declarând că tote veniturile provin din pescuit. În comparaţie, în Bulgaria, doar 6.7 % dintre respondenţi declară că toate veniturile lor sunt obţinute din pescuit.
 
Întrebaţi dacă ar încerca să obţină venituri şi din surse alternative, cum ar fi turismul sau realizarea unor produse din peşte, majoritatea pescarilor (75.8% dintre cei români şi 90% dintre cei bulgari) spun că se gândesc la asta. În 2013, mai bine de jumătate dintre pescarii români intervievaţi nu vedeau nicio alternativă de venit la activitatea de pescuit. „În cadrul proiectului am încercat să explicam pentru consumatori şi comercianţi regulile de etichetare a caviarului, să mediem şi să îmbunătăţim relaţia dintre autorităţi şi pescari şi nu în ultimul rând să oferim sprijin pescarilor care doresc să obţină venituri din surse alternative”, a declarat Cristina Munteanu, coordonatorul proiectului în România.
 
Când vine vorba de stocurile de sturioni, percepţia e diferită pe cele două maluri ale Dunării. În timp ce bulgarii consideră că populaţiile de sturioni s-au redus considerabil în ultimii 10 ani, pescarii români consideră că stocurile sunt la fel (21.2%) sau că sunt mai mulţi sturioni în Dunăre (27.3%) şi doar 30.3% consideră acum că stocurile au scăzut, deşi în 2013 aproape jumătate dintre pescarii români intervievaţi considerau că stocurile au o tendinţă de scădere. Diferenţa dintre cele două percepţii se poate datora faptului că în România pescarii sunt implicaţi în activităţi de monitorizare a sturionilor.
 
În ceea ce priveşte impactul pescuitului asupra populaţiilor de sturioni, 45.4% dintre pescari consideră că atât capturile accidentale, cât şi pescuitul, reprezintă o ameninţare. Prohibiţia este privită ca fiind o măsură bună pentru protejarea sturionilor, dacă aceasta este aplicată corect, spre deosebire de 2013 când majoritatea pescarilor priveau cu reticenţă prohibiţia. În plus, prohibiţia nu mai este privită ca fiind o ameninţare la adresa asigurării veniturilor pescarilor. Dacă  în 2013 68% dintre pescarii respondenţi considerau că prohibiţia pe termen lung reprezintă cu adevărat o ameninţare la adresa asigurării traiului pescarilor, în 2015 doar 30.3% dintre pescarii români mai sunt de aceeaşi părere.
Finalul lui 2015 marchează 10 ani de când sturionii din Dunăre sunt protejaţi printr-o prohibiţie totală, în România. Interdicţia se aplică, de asemenea, şi pentru vânzarea de produse, cum ar fi carne şi caviar, provenite de la sturionii sălbatici din Dunăre.
 
Unde este interzis pescuitul sturionilor
 
Pescuitul sturionilor este interzis şi în celelalte ţări de pe coasta Mării Negre. Turcia a interzis pescuitul sturionilor sub 10 kg încă din 1958, iar din 1996 a fost interzis total pescuitul sturionilor. Interdicţia este în vigoare şi în Ucraina din 1996, în Georgia din 1967, în România din 2006 şi în Bulgaria din 2011. În Rusia există interdicţia de a pescui moruni în Marea Azov încă din 1985, iar din 2005 este interzis pescuitul tuturor speciilor de sturioni, inclusiv din Marea Neagră. În plus, Rusia doreşte să extindă această interdicţie şi pentru Marea Caspică.
 
Din 1998, toate speciile de sturioni sunt protejate de Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie (CITES). Acest lucru înseamnă că sturionii şi produsele provenite de la aceştia trebuie să fie însoţite de documentele CITES în comerţul internaţional şi tot caviarul trebuie să poarte etichete CITES. Chiar dacă etichetarea nu este necesară pentru caviarul produs în Statele Unite ale Americii, dacă produsul vine pe piaţa din Uniunea Europeană (UE) trebuie să aibă etichetă CITES.
 
 
 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările