FOTO Uzina care funcţionează de 103 ani în Timişoara: monumentul tehnic va fi inclus în circuitul turistic al oraşului

FOTO Uzina care funcţionează de 103 ani în Timişoara: monumentul tehnic va fi inclus în circuitul turistic al oraşului

Motoarele produse la Budapesta duduie FOTO Adevărul/Ştefan Both

Uzina Hidroelectrică de pe Bega ar fi trebuit, de multă vreme, să fie un muzeu. Totuşi, mecanismele construite în timpul Imperiului Austro-Ungar, la începutul secolului XX, merg ceas.

Ştiri pe aceeaşi temă

 

Se spune că lucrul bine făcut dăinuie în timp. De asta s-au convins şi timişorenii, care încă se bucură de construcţii şi realizări din vremea Imperiului Austro-Ungar. Este şi exemplul Uzinei Hidroelectrice din oraş, care a fost pusă în funcţiune în 1910 şi produce şi acum curent electric pentru Timişoara.
 
Luna viitoare, „Turbina“, cum este cunoscută de timişoreni, un adevărat monument tehnic, împlineşte 103 ani de funcţionare aproape neîntreruptă. 
 
Necesitatea unei hidrocentrale pe Bega a fost impusă de alte premiere ale Timişoarei.
 
„În 1884, aici a fost consemnată o premieră a Europei continentale: s-au pus în funcţiune 731 de lămpi de iluminat electric pe străzile oraşului. Curentul electric era obţinut cu ajutorul unor motoare termice cu aburi, care încărcau nişte dinamuri. 
 
Dar oraşul s-a tot dezvoltat, iar necesitatea de curent a crescut. În 1889 a început şi alimentarea electrică a tramvaielor. Aşa a venit ideea de a construi Uzina Hidroelectrică, mai ales că Bega era deja canalizată“, a explicat Radu Boitoş, specialist în proiecţii hidroenergetice.

 
 
TURBINE FABRICATE LA BUDAPESTA
 
Primul arhitect-şef al Timişoarei, Szekely Laszlo, căruia i se datorează o mare parte din clădirile istorice din oraş, a proiectat clădirea uzinei de pe Bega, în apropiere de cartierul Fabric. Uzina a fost echipată cu trei turbine marca Ganz Villamossagi Rt, care au fost fabricate la Budapesta. 
 
„Era perioada în care s-a dat în folosinţă şi centrala hidroelectrică de pe Niagara, după planurile lui Nikola Tesla. Aceea nu mai funcţionează aşa cum era, pentru că au fost făcute modernizări“, a povestit Radu Boitoş.
 
Pentru realizarea hidrocentralei, municipalitatea trebuia să răscumpere drepturile de folosinţă a apei de la unii deţinători privaţi (moara Jovin sau moara de tabac, morile Prohaszka, Gyürky şi Gold), să intre în posesia vechiului depozit de lemne, să facă alte exproprieri mai mici.
 
După rezolvarea acestor probleme, primăria a obţinut avizul favorabil al ministrului Agriculturii de la Budapesta pentru promovarea proiectului. Grupul Ganz, care a executat turbinele, avea deja experienţa multor centrale electrice construite în lume, dintre care cea mai mare a fost hidrocentrala Tivoli, care furniza energie electrică pentru capitala Italiei.

 
O PERLĂ DE ARHITECTURĂ INDUSTRIALĂ
 
Uzina hidroelectrică a fost pusă în funcţiune pe data de 3 mai 1910 şi a ajuns să producă 89 la sută din consumul de energie electrică al capitalei Banatului, adică 4.132.000 de kilowaţi. 
 
„De atunci merge încontinuu. Au fost doar câteva lucrări de reparaţii de întreţinere. În 1930 a fost prima reparaţie, iar în 1954 a fost înlocuit tabloul electric de comandă. În locul celui de fabricaţie maghiară, s-a pus unul românesc“, a mai declarat Radu Boitoş, care este pensionar, dar a rămas consilier al directorului de la Colterm.
 
„Putem spune că Uzina hidroelectrică din Timişoara este cea mai reuşită hidrocentrală produsă în Ungaria şi este un continuator demn al celei mai vechi uzine electrice ungare, atât din punct de vedere tehnic, cât şi economic. Timişoara a rămas fidelă cu ea însăşi, atunci când a realizat această uzină şi a dat un exemplu cum trebuie organizată şi exploatată o uzină comunală“, scria arhitectul Mihály Seinder, într-un articol apărut în revista tehnicienilor din Ungaria, la începutul secolului 20. 
 
SE VOR CUMPĂRA TURBINE NOI
 
Primul director al uzinei, Henrik Billing, a adus multe îmbunătăţiri echipamentelor hidrocentralei, multe dintre ele au fost invenţii şi au fost prezentate deseori specialiştilor în literatura tehnică. În perioada Primului Război Mondial, Timişoara a resimţit mai puţin lipsa aprovizionării cu cărbuni, datorită furnizării energiei electrice de către hidrocentrala de pe Bega.
 
După Primul Război Mondial, Timişoara şi două treimi din Banatul istoric au intrat în componenţa României Mari, iar după naţionalizarea principalelor mijloace de producţie, în 1948, centrala hidroelectrică a aparţinut de diverse ministere. După 1990, hidrocentrala construită din banii timişorenilor a intrat din nou în posesia oraşului. 
 
Ea a fost păstrată în condiţii bune, instalaţiile vechi de 100 de ani funcţionează şi astăzi, sala maşinilor a fost renovată, iar clădirea care adăposteşte mecanismele de acţionare a stăvilarelor a fost restaurată după modelul original.

 
„Există şi un plan de modernizare a centralei. Se vor cumpăra două turbine noi, moderne, de nivelul cerinţelor actuale. Acestea ar produce dublu faţă de turbinele vechi. Pentru asta, primăria vrea să obţină o finanţare europeană. Ar costa cam trei milioane de euro. Turbina este singura care poate funcţiona fără probleme şi fără costuri, pentru că foloseşte energia obţinută prin căderea apei“, a mai declarat Boitoş.
 
INCLUSĂ ÎN CIRCUITUL TURISTIC
 
În curând, hidrocentrala va intra în circuitul turistic al Timişoarei, care se poate lăuda cu o importantă moştenire de monumente industriale. Primăria Timişoara are un amplu plan de atragere de fonduri pentru promovarea industriei vechi din oraş.
 
Clădirea uzinei, concepută de arhitectul Szekely Laszlo, cu multe elemente ale stilului Seccession maghiar, o veritabilă atracţie, este pe lista de patrimoniu a oraşului. După Revoluţie, clădirea a fost supusă unor ample lucrări de consolidare.

 
„Clădirea a fost construită pe o rocă şi pe nămol întărit. Din cauza infiltraţiilor de apă, exista pericolul să se dărâme. S-au făcut injecţii, iar acum stă practic pe o pernă de beton“, a mai explicat Radu Boitoş.  

În 2013, energia electrică a Timişoarei este produsă, în cea mai mare parte, de centralele de la CET Sud, care funcţionează pe cărbune şi gaz. În scurt timp, se va începe construcţia centralei care va produce energie termică din deşeuri. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: