Trenul, locomotivă pentru un turism sustenabil în Timiş. „Cu Săgeata e destul de OK. În schimb, cu motorul...“

Trenul care merge la Buziaş FOTO Ş.Both

„Descoperă Timişul cu trenul“ este un proiect îndrăzneţ pentru infrastructura României, dar atât de util şi de necesar, atât pentru protejarea mediului, dar mai ales pentru deschiderea unor noi drumuri către turismul local, din împrejurimile marilor oraşe

Demersul a început în 2021, declarat Anul European al Călătoriilor cu Trenul, cu scopul de a promova acest tip de călătorie sustenabilă. Tineri cu rucsacul în spate, elevi şi seniori sunt invitaţi să facă turism cu acest mijloc de transport. Asociaţia Judeţeană de Dezvoltare a Turismului Timiş a ales opt localităţi în care se poate ajunge uşor din Timişoara, trasee care în perioada următoare vor fi promovate. 

 „Pe distanţe scurte, trenul poate să fie o soluţie pentru a ieşi undeva în afara oraşului. Planul nostru are două ţinte: pe de o parte, să legăm Timişoara de anumite destinaţii, unde nu există un transport organizat sau zilnic, în special oraşele mai mici pot beneficia de legătura pe cale ferată, pe de altă parte, dorim să promovăm mai mult acest mijloc de transport sustenabil în anii care vin. Dincolo de un preţ bun, îţi oferă un timp de calitate, un timp pentru tine în care poţi să citeşti, să interacţionezi cu cei de lângă tine. E ceva ce maşina nu îţi oferă. Aceasta este doar lansarea proiectului, însă ne dorim un parteneriat cu cei de la CFR Călători, în care încercăm să-i motivăm ca pe perioada weekendurilor să mărească garniturile, noi oferindu-le promovare pentru aceste curse“, a declarat Delia Barbu, directorul Asociaţiei Judeţene de Dezvoltare a Turismului Timiş. 

Excursii de o zi sau de weekend

Harta cuprinde cele mai ofertante destinaţii din judeţ unde se poate ajunge cu trenul, în excursii de o zi sau chiar pentru întreg sfârşitul de săptămână. Este vorba de Sânnicolaul Mare, Jimbolia, Recaş, Făget, Deta, Gătaia, Lugoj şi Buziaş. 

„«Descoperă Timişul cu trenul» e un proict pe care vrem să-l aducem în atenţia turiştilor, în special a timişorenilor, că pot face o călătorie de o zi, împreună cu familia, cu şcoala, cu învăţătorii, cu profesorii. Poţi să iei trenul la Sânnicolaul Mare, să vizitezi castelul Nako, poţi să mergi la Jimbolia, este un oraş micuţ, dar cu cele mai multe muzee din judeţul Timiş. Agenţia Europeană de Mediu chiar ne încurajează să folosim acest mijloc de transport în comun, pentru că e cel mai puţin poluant. Sunt unele mici dezavantaje cu trenul, dar e bine să ne concentrăm pe partea plăcută“, a spus Alexandru Preoteasa, vicepreşedintele CJ Timiş.

Trenul navetiştilor

O excursie la Buziaş cu trenul am încercat şi noi. Am plecat din Gara de Nord a Timişoarei, cu o Săgeată Albastră, una dintre garniturile bune ale CFR-ului. Navetiştii pe care i-am întâlnit – pentru că, din păcate, nu am dat de niciun turist – sunt mulţumiţi de acest tren, dar nu şi de celelalate care se află în circulaţie.

„Fac acest drum destul de des. Am zile când fac naveta, chiar dacă sunt studentă şi am cămin în Timişoara. Uneori prefer trenul în loc să rămân în cămin. Cu Săgeata e destul de OK, în schimb cu motorul, celălalt tren de pe ruta asta, nu e prea plăcut. La vremea de afară, efectiv este saună în el, e multă lume, nu sunt locuri. În afară de navetişti, cu trenul mai merg la Buziaş doar persoanele mai în vârstă, la băi termale“, a spus o tânără studentă.

„Călătoria pe ruta Timişoara-Buziaş e foarte bună, mai ales cu Săgeata. Dar trenul acela de ora 16.00, pentru mine este o troacă. Trăncăne de nu auzi nimic dacă vorbeşti la telefon. Nu este deloc plăcut să mergi cu el. Dar la nevoie, mergi, că nu ai ce să faci“, a spus un alt călător. O mare problemă după ce ajunge trenul la Buziaş este că din gară până în centrul oraşului nu e niciun mijloc de transport în comun – şi este o distanţă destul de mare. 

Buziaş, mon amour

Buziaşul are multe de oferit vizitatorilor. Parcul cu celebra colonadă, staţiunea de tratament balnear ori crama de la Silagiu pot fi atracţii pentru turişti – iar aceştia chiar nu lipsesc. Sunt atraşi de preţurile mici din staţiunea balneo. Trei nopţi de cazare, cu trei mese pe zi şi tot soiul de tratamente costă în extrasezon în jur de 150 de lei. Din iunie până în septembrie, acelaşi pachet este mai scump, adică 230 de lei. 

„În acest moment, gradul de ocupare este de 98 la sută. În zona de centru medical şi balnear avem proceduri de tratament, tot ce înseamnă cură cu apă carbogazoasă, mofetă şi fizio şi chinetoterapie, de asemenea avem zona de relaxare, de spa, cu o piscină semiolimpică, jacuzzi, saune, salină şi masaj. După doi ani de stagnare, se pare că dorinţa e din ce în ce mai mare. Recuperarea presupune zona de afecţiuni din perimetrul cardiovascular şi circulaţiei periferice. Sunt turişti din toată ţara. O categorie vine prin Casa de Pensii cu bilete subvenţionate, dar noi ne axăm foarte mult pe turiştii care vin pe cont propriu şi caută Buziaşul pentru nevoile pe care le au“, a declarat Leontin Gheorghe, directorul Societăţii de Tratament Balnear Buziaş, cel mai mare operator economic din Buziaş. 

„Ne aflăm în a treia etapă de dezvoltare“ 

Autorităţile vor să revitalizeze turismul în staţiunea Buziaş, un oraş cu o veche tradiţie de istorie şi cultură. „Buziaş are o vechime de peste 200 de ani ca staţiune balneo-climaterică. A avut în istorie două perioade de dezvoltare. Prima, în perioada Imperiului Austro-Ungar, când împăratul Franz Iosef a făcut primele investiţii mari aici. Lui i se datorează şi această colonadă, cea mai mare alee acoperită din Europa, 533 de metri lungime, care a fost construită pentru împărăteasa Sisi, dar şi pentru cei care doreau să vină la tratament. A doua mare dezvoltare a fost în perioada anilor 1970, atunci s-a construit şi zona hotelurilor care au o capacitate de peste 1.000 de locuri. Noi spunem că acum ne aflăm în a treia etapă de dezvoltare. Suntem în plin proces de reabilitare a infrastructurii turismului, parcul, străzi, alei, mobilier urban, sunt multe şantiere deschise“, a declarat Sorin Munteanu, primarul din Buziaş.

Primăria Buziaş a relansat în această vară tradiţia concertelor de fanfară în parcul din principala staţiune a judeţului, care învăluiesc promenada în ritmuri de vals, tango, polka, evergreenuri, muzică clasică transpusă în stil modern şi piese muzicale interpretate în stil dixieland. 

Cramele de pe dealul Silagiului

Supranumit „satul aşezat pe trei văi“, Silagiu are un hotar deluros, foarte productiv, unde se cultiva viţă-de-vie şi care face parte din unul dintre cele cinci centre viticole ale Banatului – regiunea viticolă din jurul Buziaşului. Astăzi, dealul Silagiului găzduieşte cinci crame – Agape, Dealul dorului, Thesaurus, Sara şi Aramic – care produc vinuri autohtone, din struguri proprii şi care oferă vizitatorilor ocazia de a organiza degustări, vizitarea cramei şi organizarea de evenimente.

„Crama Aramic a luat fiinţă în 2012, când am făcut primul proiect de reconversie a viţei-de-vie. Am arendat de la stat o suprafaţă de 56 de hectare ca primă etapă. La Silagiu e istorie multă. După ce împăratul Franz Iosef a adus colonişti cu experienţă în cultura viţei-de-vie, şvabii din Bacova au primit terenuri pe dealul Silagiului şi au plantat 100 şi ceva de hectare. E calcar mult, sunt elemente minerale, există şi cupru, solul nu e de o grosime prea mare, iar aceste condiţii oferă vinuri de calitate foarte bună. În secolul al XIX-lea a apărut filoxera, un dăunător care a terminat viţa-de-vie în Europa. Numai la sfârşitul secolului, preotul din Silagiu a înfiinţat două lanţuri cu butaşi din America. Şvabii au revenit apoi şi ei. În perioada interbelică putem vorbi de o nouă înflorire a viticulturii la Silagiu, de aici se ducea mult vin în Europa“, a declarat Adam Crăciunescu, proprietarul Cramei Aramic. 

Pe dealul Silagiului există o mică bisericuţă, care are o poveste interesantă. „Şvabii s-au plâns că e multă grindină, aşa că Regina Maria le-a recomandat să construiască o capelă de rugăciune. Bisericuţa a fost terminată în 1932. O administrează preotul din Bacova şi aici se organizează evenimente de sărbători. De acolo, avem o panoramă frumoasă, se vede şi Timişoara, mai ales seara, cât şi Vârşeţul“, a mai spus Crăciunescu despre atracţiile turistice locale. 
 

Vă mai recomandăm să citiţi:

Aşa arată Gara de Nord din Timişoara înaintea lucrărilor de modernizare. Peste un an va avea o faţă nouă FOTO
 

Grindeanu vrea o gară „bibelou” în Timişoara: Aţi fost în gări din Occident, nu? Aşa o vreau şi pe cea de aici