FOTO Proiect cultural inedit în Timişoara: Turism ştiinţific şi centru astronomic popular în mijlocul oraşului

FOTO Proiect cultural inedit în Timişoara: Turism ştiinţific şi centru astronomic popular în mijlocul oraşului

Laszlo Farkas, şeful Observatorului Astronomic din Timişoara Foto: Ştefan Both

Observatorul Astronomic din Piaţa Axente Sever se implică în sprijinirea Timişoarei la candidatura de Capitală Culturală Europeană

Ştiri pe aceeaşi temă

Observatorul Astronomic este un obiectiv al oraşului pe cât de interesant, pe atât de discret şi puţin cunoscut de timişoreni. Nu a fost exploatat suficient, iar acest lucru s-a dovedit recent şi la o vizionare de filme documentare, organizat în curtea instituţiei din Piaţa Axente Sever.

Peste 300 de persoane au ocupat curtea Observatorului pentru a participa la proiecţii.

“Observatorul Astronomic este un spaţiu cultural neexploatat, asta e clar. Trebuie să ieşim mai des. Dacă nu se duce Mahomed la munte, vine muntele la el. Avem un proiect mai mare. Vedem pe acest spaţiu de două hectare un centru astronimic popular. Ar cuprinde un observator, un planetariu şi o zonă expoziţională.

Academia Română şi Observatorul Astronomic nu are putere financiră pentru aşa ceva, dar ne gândim la un parteneriat mai larg cu Universitatea de Vest, Primăria Timişoarei şi cu alţii, chiar şi la un proiect european”, a declarat Laszo Farkas, şeful Observatorul Astronomic din Timişoara.

Povestea Observatorului Astronomic din Timişoara începe în anul 1949, când la Facultata de Matematică şi Fizică, unde se făceau ore de Astronomie, ajunge profesorul Ioan Curea, de la Cluj.

“Profesorul Curea dorea ca pe lângă orele teoretice să aibe şi laboratoare. A strâns instrumente şi mai întâi a făcut observaţii cu studenţii de pe terasa univesităţii. Nu era un loc comod. Pentru un observator e nevoie de clădire cu cupolă. Au căutat diverse clădiri. A existat o locaţie şi în Parcul Central, dar s-a renunţat după ce s-a construit statuia ostaşilor români. A fost un sediu pe strada Rusu Şirianu, însă acolo au început construcţia unor blocuri. Primăria a oferit acest spaţiu din Piaţa Axente Sever, care pe atunci era la marginea oraşului. Spre sud erau doar câteva case mici”, a mai spus Laszlo Farkas.

Observaţii cu ochii spre sud

Inedita clădire are în loc de acoperiş o cupolă mobilă, care se învârte şi se deschide. Există şi o terasă pe latura sudică, prectic aceasta fiind direcţia principală pentru observaţii.

“Nordul nu ne interesează prea mult aşa că nu contează că acolo este oraşul. Bolta cerească se roteşte în jurul unei axe, în jurul stelei Polare. Stele răsar la est, urcă la sud şi cad la vest. Stelele din sud mereu rasar şi apun. Vara se văd anumite stele, iarna alte grupuri şi alte constelaţii. În sud trec marea majoritatea a constelatiilor. În nord sunt o grămadă de stele care nu răsar şi nu apun. Spre exemplu Carul Mare. În orice periada se vede pe cer”, a explicat cercetătorul.

În Timişoara există un planetariu, la Universitatea de Vest, însă acesta nu este deschis publicului larg. În apropiere oraşului nu există un planitariu popular.

"În Ardeal există unul singur plantariu de acest gen, la Baia Mare. Planetariu de la Universitatea de Vest din Timişoara este foarte bun, primul care a funcţionat în România, dar nu este pentru marele public. A fost ridicat în 1964 şi este funcţional şi acuma. Dar nu exist[ un plantariu popular pe o rază de câţiva kilometri de Timişoara”, a mai spus Farkas.

Observatorul e deschis pentru grupuri organizate

Observatorul Astronomic este o parte din Academia Română. În mare parte a timpului este un observator de cercetare, dar totuşi îşi deschide porţile şi pentru publicul larg.

“Sunt câteva evenimente care se organizează aici în timpul anului. Pe lângă acestea, primim grupuri organizate, dar nu e deschis persoanelor individuale. Mai vin şi profesorii cu elevi, în cadrul orelor speciale”, a mai afirmat Laszlo Farkas.

Celor care urcă la observator li se prezintă instrumentele, pot face observaţii dacă condiţiile meteo sunt favorabile şi se proiectează imagini tridimensionale pe teme astrologice.

“Intrumentele noastre sunt vechi, de 40 de ani. E clar că trebuie să se facă investiţii pentru modernizare. Diametrul oglinzii la cel mai mare telescop are 30 cm. Ca o comparaţie, în ţară există unele cu 40 cm, 50 cm şi un metru. Sârbii au unul de 1,5 metri, bulgarii unul de doi metri. În Europa sunt telescoape cu oglinzi cu diametrul de 8-10 metri. Elveţienii construiesc acum un telescop care va avea o oglindă cu diametrul de 40 de metri. Acesta vrea să vad la extremităţile universului, unde nu au băutut instrumente până acum”, a mai spus şeful Observatorului Astronomic din Timişoara.

Observatorului Astronomic din Timişoara este perfect pentru observaţiile amatorilor, însă nu se mai ridică la cerinţele specialiştilor şi cercetărilor, din cauza dezvoltării oraşului şi a poluării.

“Pentru privitul la lună şi stele e minunat. E în mijlocul oraşului, oamenii ajung uşor. Dar pentru cercetare nu e bun locul din cauza poluării luminoase şi nu numai. Un observator serios nu trebuie să fie in mijlocul unui oraş ci undeva afară, de preferat la munte”, a mai spus Farkas.

Citiţi şi:

FOTO Sute de timişoreni curioşi de stele căzătoare, cosmos şi misterele Universului

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: