Nu se mai pun afişe pe faţada Operei din Timişoara. „Face dreptate acestui monument”

Nu se mai pun afişe pe faţada Operei din Timişoara. „Face dreptate acestui monument”

Faţada Operei a fost restaurată FOTO Rudolf Graf

Lucrările de reabilitare de la clădirea Operei Române şi a Teatrului Naţional din Timişoara au fost făcute în perioada 2019-2021. Valoarea investiţiei a fost de 5,5 milioane de lei.

După restaurarea faţadei Operei din Timişoara, autorităţile au decis să nu mai permită montarea afişelor care anunţau spectacolele de teatru şi operă.  
 
„Decizia de a nu mai monta sisteme de afişaj pe faţada Operei cred că este foarte bună. Face dreptate acestui monument care se exprimă prin volum şi suprafeţe simple.
 

Cu cilindri de afişaj în piaţa se va rezolva decent şi funcţional nevoia de informare cu privire la evenimentele Palatului Culturii aka Opera”, a transmis Rudolf Graf, consilierul primarului Dominic Fritz. 

Lucrările de reabilitare de la clădirea Operei Române şi a Teatrului Naţional din Timişoara au fost făcute în perioada 2019-2021.

Valoarea investiţiei a fost de 5,5 milioane de lei, bani proveniţi din bugetul local.


După reabilitare FOTO Rudolf Graf

Înainte de reabilitare FOTO Opera FOTO Paul Istoran


Istorie cu două incendii devastatoare

Construcţia clădirii Palatului Culturii a început în 1871, după planurile renumitilor arhitecţi vienezi Hermann Helmer şi Ferdinand Fellner şi a fost terminată în 1875.

Iniţial a purtat numele împăratului Franz Josef. În partea laterală, care dă în actuala stradă Alba Iulia, s-a aflat Hotelul Kronplatz Rudolf şi sala de dansuri Reduta, unde a concertat, în 1879, Johannes Brahms.

În 1880, Teatrul este cuprins de un incendiu şi arde aproape complet. Achiziţionat de primărie, clădirea a fost reconstruită. În 1920, clădirea este lovită din nou de tragedie. Un nou incendiu a mistuit clădirea. Palatul a trebuit reconstruit. Era după căderea Imperiului Austro-Ungar, când mare parte a Banatul a intrat în componenţa României.



Reconstrucţia se face după planurile arhitectului bucureştian Duiliu Marcu, păstrându-se stilul original numai la faţadele laterale, faţada principală şi sala de spectacole îmbrăcând stilul neobizantin.

Faţadă în stil fascist

În 1933, aparent fără un motiv întemeiat, urmează o nouă modificare a faţadei. Acelaşi architect Diuliu Marcu, un admirator al lui Marcelo Piacentini – arhitectul preferat al dictatorului fascist Benito Mussolini, realizează un proiect simplu, care nu va mai avea nimic de-a face cu arhitectura Pieţei centrale a Timişoarei.


Vă mai recomandăm să citiţi:

Timişorenii pot admira noul travertin al clădirii Operei, restaurată timp de doi ani. Viceprimarul Ruben Laţcău: Mai sunt câteva corecţii de făcut

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările