„Fabrica de bani” de la fabrica de contoare. Cum au stors managerii de la AEM Timişoara milioane de euro de la patroni

„Fabrica de bani” de la fabrica de contoare. Cum au stors managerii de la AEM Timişoara milioane de euro de la patroni

Fosta directoare a fabricii AEM din Timişoara, Olimpia Moica, a fost pusă sub acuzare de DIICOT

Fosta conducere a fabricii de contoare AEM, una dintre puţinele fabrici din România comunistă care a supravieţuit după Revoluţie, odată cu privatizarea, este acuzată de o fraudă de zeci de milioane de euro, produsă în dauna acţionarilor majoritari ai companiei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Procurorii DIICOT Timişoara au realizat, marţi 13 octombrie 2020, mai multe percheziţii într-un dosar care vizează fraudarea fabricii de contoare AEM din Timişoara. Ancheta în acest caz a început în anul 2017, când acţionarii companiei au comandat un inventar cu ocazia căruia s-a descoperit că fabrica are pe stoc 800.000 de contoare care nu există în realitate, compania având o capacitate de depozitare de doar 300.000 de contoare.

Pornind de la acest inventar, acţionarii companiei aveau să constate că ani la rând managementul companiei a umflat artificial cifra de afaceri şi profitul companiei pentru ca directorul general, Olimpia Moica, şi soţul acesteia, aflat şi el pe o funcţie de conducere, să încaseze un bonus de performanţă de peste un milion de euro anual. Ancheta internă, în urma căreia a fost sesizat şi DIICOT-ul, avea să mai scoată la iveală că managementul companiei le acorda angajaţilor importante sume de bani sub formă de prime. Potrivit reprezentanţilor companiei, doar o parte din bani, aproximativ 20 la sută, ajungeau la angajaţi, diferenţa intrând în buzunarul managerilor.

Cum a fost descoperită frauda

Surse apropiate anchetei au explicat pentru „Adevărul” cum a fost pusă la punct schema de fraudare de la AEM. Practic, compania era condusă până în 2017, când a fost descoperită frauda, în sistem dualist. Asta înseamnă că managementul companiei era format dintr-un Directorat, care gestiona activitatea executivă a fabricii şi care era format din Olimpia Moica, Ioan Moica şi Mărioara Ambruş, şi un Consiliu de Supraveghere.

În 2017, susţin surse din cadrul companiei, Consiliul de Supraveghere a constatat că stocurile de produse finite au crescut cu 10 milioane de euro şi a fost cerută managerilor o situaţie detaliată. Pentru că documentele contabile nu au fost convingătoare, s-a constituit o comisie de inventariere care a luat „la mână” stocurile fabricii. Cu această ocazie s-a descoperit că pe stoc sunt 800.000 de contoare care nu există în realitate. Practic, mai susţin sursele „Adevărul”, diferenţa între ce era în hârtii şi ce era în realitate era de aproximativ 30 de milioane de euro.

Metoda producţiei fictive

Schema de fraudare a companiei AEM, susţin surse din interior, era una complexă, dar, totodată, simplă. Practic, frauda se realiza în patru paşi: înregistrarea producţiei fictive, vânzarea fictivă a produselor fictive pentru a creşte cifra de afaceri şi profitul, ascunderea producţiei fictive şi anularea, la începutul fiecărui an, a facturilor emise clienţilor fictivi. Astfel, directorii companiei puteau să încaseze bonusul de performanţă de peste un milion de euro în fiecare an. Potrivit surselor „Adevărul”, pentru ca sistemul de fraudare să funcţioneze era nevoie de implicarea mai multor şefi de departamente. Audiaţi la DIICOT, unii dintre suspecţi au recunoscut acuzaţiile, dar ar fi declarat că au acţionat la comanda managerului general.

Metoda primelor „grase”

În plângerea depusă la DIICOT, reprezentanţii AEM au mai arătat că o altă metodă de fraudare a fabricii era prin plata unor prime „grase” angajaţilor implicaţi în procesul de producţie fictivă. Ancheta internă de la AEM avea să scoată la iveală că primele erau plătite cash, iar angajaţii premiaţi primeau în mână mai puţin decât figura în documente. Diferenţa îi revenea conducerii. „Cu ocazia solicitării de note explicative, salariaţii au declarat că li se comunica faptul că diferenţa de bani dintre ceea ce scria pe dispoziţia de plată că primesc cu titlu de primă şi ceea ce primeau efectiv era utilizată de către Directorat pentru bunul mers al societăţii”, au declarat sursele „Adevărul” din interiorul companiei. Potrivit aceloraşi surse, valoarea totală a primelor plătite nelegal angajaţilor a fost de peste 64 de milioane de lei, aproximativ 20 la sută din sumă ajungând la angajaţi şi restul la conducere.

Cum a fost posibilă fraudarea companiei ani la rând

În plângerea depusă la DIICOT, reprezentanţii AEM acuză firma de audit PricewaterhouseCoopers că, prin intermediul unor angajaţi, a contribuit cu bună ştiinţă la fraudarea fabricii. „Această fraudă de ordinul zecilor de milioane de euro nu s-a putut realiza fără concursul auditorilor societătii PricewaterhouseCoopers. În ciuda faptului că la fiecare control de audit compania transmitea misiunilor de audit notele de predare şi notele de restituire produse finite, facturile emise fictiv şi facturile de stornare a acestora, PwC nu a solicitat nici măcar un minim de informaţii despre aceste nereguli! PWC nu a trecut nicio observaţie în rapoartele de audit sau în scrisorile de recomandare”, este acuzaţia adusă de AEM gigantului din domeniul auditului.

„Adevărul” a solicitat un punct de vedere referitor la acuzaţiile aduse de AEM şi companiei PricewaterhouseCoopers. „Suntem la curent cu investigaţia în curs asupra fostului nostru client AEM S.A. Persoane din cadrul PwC au fost solicitate să furnizeze informaţii. Politica noastră este de a nu comenta aspecte legate de clienţii noştri, astfel că nu putem face comentarii asupra unei investigaţii în curs”, a transmis PwC la solicitarea „Adevărul”. Fosta directoare a fabricii AEM, Olimpia Moica, nu a putut fi contactată pentru un punct de vedere. Surse apropiate anchetei au declarat că atunci când a fost audiată la DIICOT în calitate de suspectă, Moica s-a prevalat de dreptul de a nu da declaraţii.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Marea devalizare a industriei româneşti. Cum au ajuns ruine branduri comuniste din Iaşi precum Lactis, Unirea, Avicola, Zimbru sau Ţigarete

Un controversat om de afaceri, achitat definitiv după ce a primit 15 ani în primă instanţă: „Fapta nu e prevăzută de legea penală”

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările