Cum a fost făcut un trafic de influenţă în valoare de 150.000 de euro în numele unui primar, ajuns ulterior ministru

DNA a trimis dosarul în judecată în august 2020 FOTO Arhivă

Tribunalul Bucureşti a emis o primă sentinţă în dosarul de trafic de influenţă în care a fost trimis în judecată Gheorghe Adrian Rafael, acuzat că a cerut şi primit mită 150.000 de euro folosindu-se de numele lui Marcel Vela, pe vremea când fostul ministru al Afacerilor Interne era primar în Caransebeş.

Procurorii DNA au anunţat în luna august 2020 trimiterea în judecată a unui „inculpat, persoană fizică fără calitate specială” pentru trafic de influenţă. Procurorii DNA anunţau la momentul trimiterii în judecată că inculpatul „ar fi pretins unui om de afaceri o sumă de bani neprecizată, reprezentând 10% dintr-un contract de achiziţii ce urma să fie atribuit prin licitaţie internaţională organizată de o primărie de municipiu din zona de frontieră şi, ulterior, ar fi primit suma de 150.000 euro”.

„Banii ar fi fost pretinşi şi primiţi (în perioada 26 februarie 2013 – 16 aprilie 2015) în schimbul presupusei influenţe pe care inculpatul, persoană fără calitate specială, ar fi promis că o va exercita asupra primarului şi a unor funcţionari publici din primărie, astfel încât societatea omului de afaceri să fie favorizată la licitaţie prin introducerea unor condiţii restrictive în documentaţia de atribuire, care i-ar fi dezavantajat pe competitori, iar ulterior, în derularea contractului, să fie aprobată documentaţia de care depindea efectuarea plăţilor sumelor facturate către primărie”, a mai arătat DNA.

Personajele implicate în dosar

DNA nu a nominalizat în comunicatul dat publicităţii la momentul trimiterii în judecată cine sunt personajele implicate, dar odată ce dosarul a ajuns în instanţă s-a putut observa că inculpatul „persoană fizică fără calitate specială” este Gheorghe Adrian Rafael.

Sentinţa Tribunalului Bucureşti, prin care Gheorghe Adrian Rafael a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de influenţă scoate la iveală cine este Gheorghe Adrian Rafael şi cum a ajuns să primească mita de 150.000 de euro. De asemenea, sentinţa Tribunalului Bucureşti dezvăluie că primarul la care făcea referire DNA, cu calitate de martor în dosar, este Marcel Vela, fost primar al municipiului Caransebeş.

Denunţul depus în 2016, dosarul trimis în judecată în 2020

Potrivit sentinţei de condamnare a lui Gheorghe Adrian Rafael, denunţul în acest caz a fost depus în 2016, la DNA Ploieşti, de către un om de afaceri care a arătat că în 2013 Gheorghe Adrian Rafael i-a cerut mită 150.000 de euro pentru Marcel Vela. Denunţătorul a arătat că suma a fost cerută pentru ca firma sa să fie favorizată la o licitaţie pentru un proiect european transfrontalier al Primăriei Caransebeş în valoare de peste 1,2 milioane de euro.

Chiar dacă denunţul a fost depus în 2016, în dosar a început să se lucreze efectiv abia în 2019, când dosarul a fost preluat de la DNA Ploieşti la structura centrală. Astfel, denunţătorul a arătat că Adrian Gheorghe Rafael i-a cerut un procent de aproximativ 10% din valoarea contractului viitor ce urma să aibă ca obiect achiziţia de echipamente/bunuri pentru proiectul ”Managementul comun al situaţiilor de urgenţă în zona Caransebeş-Juzno Banatsky” cu ocazia unei licitaţii publice organizată de Primăria Mun. Caransebeş, lăsând să se creadă că are influenţă asupra lui Marcel Vela”.

Mărturia lui Vela de la DNA

Potrivit consultantei din proiectul derulat de Primăria Caransebeş, martoră în dosar, Adrian Gheorghe Rafael ar fi ajuns să „lucreze” în proiectul transfrontalier al Primăriei Caransebeş fără a avea nicio calitate, la recomandarea primarului Marcel Vela. Martora a declarat la DNA că Vela, primar în Caransebeş la vremea respectivă, i l-ar fi prezentat pe Gheorghe Adrian Rafael, spunând despre el că e persoana cu care martora va discuta în numele său în legătură cu acest proiect al Primăriei Caransebeş.

Audiat la DNA în calitate de martor, Marcel Vela a negat categoric că i l-ar fi prezentat pe Gheorghe Adrian Rafael consultantei, susţinând doar că este posibil să fi discutat despre proiectul Primăriei Municipiului Caransebeş într-un cadru mai larg în prezenţa lui Adrian Gheorghe Rafael”. Discuţiile ar fi fost legate de intenţiile lui Sebastian Ghiţă de a câştiga proiectul printr-o firmă interpusă. 

În privinţa lui Gheorghe Adrian Rafael, Vela a declarat că l-a cunoscut „prin intermediul unor prieteni comuni de la PNL şi că ştie despre acesta că se ocupă cu afaceri imobiliare şi, de asemenea, că a deţinut în cadrul Partidului Naţional Liberal funcţia de funcţia de secretar zonal/regional la nivelul unui sector din Bucureşti”.

Vela a mai spus că a fost împreună cu Gheorghe Adrian Rafael la congresele Partidului Popular European, organizate la Madrid şi Malta şi că „discută ocazional prin telefon cu acesta despre vacanţe ori sondaje electorale, primind totodată de la acesta ştiri despre evenimente politice ori glume din mediul online”. De altfel, în telefonul lui Gheorghe Adrian Rafael au fost găsite fotografii cu liberali de frunte, inclusiv cu Marcel Vela.

Dezvăluirea făcută de Marcel Vela la DNA

În declaraţia de martor de la DNA, Marcel Vela a declarat că după ce a fost citat la DNA a adus la cunoştinţa unor colegi de partid conţinutul citaţiei şi numele inculpatului. Vela a declarat că, la un moment ulterior acestei discutii, unul dintre colegii de partid l-a chemat la un meci cu el şi cu mai mulţi cunoscuţi, printre care şi Gheorghe Adrian Rafael.

Vela le-a spus procurorilor DNA că  a refuzat „pentru a nu exista discutii/interpretări legat de o posibilă intelegere~ dintre el şi Gheorghe Adrian Rafael `privind conţinutul acestei declaraţii”.

De altfel, procurorii DNA au arătat că „lipseşte orice element probatoriu care să conducă la concluzia că martorul Vela Ion Marcel a beneficiat integral sau partial de suma de 150.000 de euro”.

La proces, Gheorghe Adrian Rafael a recunoscut acuzaţiile aduse şi a optat pentru judecată în procedură simplificată, pe baza probelor din rechizitoriu. „Tribunalul se va orienta la pedeapsa închisorii, într-un cuantum de 3 ani, considerând că acest tip de pedeapsă este suficient pentru a atinge scopul ei şi pentru a realiza un echilibru just între interesul public general şi interesul particular al inculpatului care prin circumstanţele personale de care beneficiază a demonstrat că se poate reintegra social într-o manieră facilă.

Sub aspectul modalităţii de executare a pedepsei, Tribunalul, în raport de datele care caracterizează pozitiv persoana inculpatului, punctând atitudinea sinceră, lipsa antecedentelor penale, conduita corectă pe parcursul procesdului penal, în sensul în care a înţeles să consemneze la dispoziţia instanţei şi echivalentul sumei ce se impune a fi confiscată, provenind din infracţiune, apreciază că există argumente şi date care să justifice suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate, scopul acesteia putând fi atins şi prin această modalitate de executare”, a justiticat Tribunalul Bucureşti aplicarea unei pedepse de trei ani închisoare cu suspendare.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Lucian Bode, audiat ca martor în instanţă. Şeful MAI a spus tot ce ştie despre dosarul „Hidroelectrica”, în care este judecată Elena Udrea 

Cât  a fost dispus să plătească un oltean venit din Anglia pentru un permis de conducere auto