Cum a devenit Elena Ceauşescu academician, deşi avea doar patru clase, şi când a fost exclusă din Academie: „Nu aveai ce să faci. Trăiam o irealitate“

Cum a devenit Elena Ceauşescu academician, deşi avea doar patru clase, şi când a fost exclusă din Academie: „Nu aveai ce să faci. Trăiam o irealitate“

Nicolae şi Elena Ceauşescu

Cotroversele legate de doctor Elena Ceauşescu, „Savanta de renume mondial” care spunea „codoi” la formula dioxidului de carbon (CO2).

Ştiri pe aceeaşi temă

Elena Ceauşescu a fost aleasă membru al Academiei Române în 1974. A fost ultimul membru acceptat până la Revoluţie. Istoricul Lucian Boia scrie în “România, ţara de frontieră a Europei”: “Studiile Elenei Ceauşescu se rezumă la clasele primare. Avea să devină însă inginer chimist, doctor în chimie şi, în sfârşit, academician. În faza ei de maximă ascenţiune intelectuală, numele i se pronunţa invariabil: «Academician Doctor Inginer Elena Ceauşescu». Elena Ceauşescu a ajuns numărul doi din partid. Primei doamne i-au revenit politica de cadre, ştiinţa, tehnologia şi cultura”.
 
Multă lume se întreabă ce s-a întâmplat cu această onoare acordată „savantei de renume mondial”. Un statut al Academiei Române precizează că sunt excluşi toţi acei membri care au suferit condamnări penale.
 
Astfel, Elena Ceauşescu a fost exclusă post-mortem, în prima şedinţă a Academiei din anul 1990. Excluderea Elenei Ceauşescu din Academia Română este confirmată de Elena Solunca, reprezentantă a Biroului de Presă de la Academie, responsabila cu revista internă a instituţiei din 1974. 
 
“Vă pot spune în mod cert că Elena Ceauşescu a fost exclusă ca urmare a statutului Academiei Române, care spune că este exclus cineva care suferă o condamnare penală. Iar Elena Ceauşescu a fost condamnată şi executată în decembrie 1989. Aşadar, conform statului trebuia exclusă post-mortem”, a declarat Elena Solunca.
 
Academia Română a intrat într-o umbră în timpul comunismului, când mulţi importanţi academicieni au fost excluşi politic. Academia şi-a recăpătat demnitatea de-abia în 1990. “În prima şedinţă din 1990, au fost reabilitaţi toţi cei excluşi începând din 1948. Atunci s-a făcut o epurare în Academia Română. S-au reluat acordarea premiilor anuale, suspendate în anii ’80. Au reintrat în normalitatea vieţii academice”, a mai declarat Elena Solunca.
 
„Era un rău necesar”
 
Elena Solunca lucrează la Academia Română din 1974, anul în care Elena Ceauşescu a fost primită cu drepturi depline în institut. “Ea era acceptată, deşi toată lumea ştia că nu avea nicio valoare. Dar nu aveai ce să faci. Era un rău necesar. Vă pot spune că nu a participat la nicio şedinţă a Academiei, de la alegerea ei din 1974. Atunci a fost ales şi Ştefan Voitec. Ei au fost ultimii acceptaţi de Academie. Din acel an nu a mai fost primit nimeni până după Revoluţie. Trăiam o irealitate. Era o realitate paralelă”, a mai spus Elena Solunca. 
 
„Elena ura ziariştii”
 
Elena Solunca îşi aduce aminte că Elena Ceauşescu avea o ură viscerală faţă de ziarişti. “Nu suporta ziariştii. Ţin minte că am fost invitaţi la un congres de chimie. Ni s-a ordonat că nu avem voie să purtăm nimic din aur pe noi, nici măcar verighetele. Până la urmă, Elena Ceauşescu a interzis să intrăm în sală, am fost ţinuţi într-o cameră separată. Ea nici nu vorbea la congrese”, a mai spus Solunca.
 
Jurnalista susţine că din 1974, odată cu primirea în rândurile ei a Elenei Ceauşescu, Academia Română a intrat într-un declin. “Academia murea de moarte biologică. Din ’74 nu s-au mai primit membri. Toţi cei care erau acolo erau foarte bătrâni. Efectiv murea Academia. La un moment dat mai avea doar şapte funcţionari angajaţi. Nu se poate face o comparaţie cu ce aveam astăzi. Academia are acum 66 de instituţii şi centre de cercetare”, a afirmat Elena Solunca, cea care lucrează la revista Academica, de la reînfiinţarea ei din 1990, şi la Contemporanul.
 
Titluri de Doctor Honoris Causa
 
„Tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu” a primit numeroase titluri de Doctor Honoris Causa ale unor universităţi de renume din lume. De regulă, acestea sunt titluri care se acordă persoanelor care s-au distins în anumite domenii profesionale, sociale sau politice. Meritul ei era că a fost soţia preşedintelui. 
 
Elena Ceauşescu a devenit doctor în chimie în 1967, cu teza „Polimerizarea stereospecifică a izoprenului”. Aceasta a fost redactată însă de alţii savanţi. “Nu avea cum să scrie ea. Avea în realitate patru clase. Restul studiilor sunt incerte. Au circulate numeroase legende despre cei care au scris doctoratul. Clar că erau profesori de chimie, savanţi. Elena Ceauşescu a primit numeroase titluluri de Doctor Honoris Causa, însă ele erau conjuncturale. Era o chestie de protocol. De fiecare dată când şeful statului era invitat undeva, exista un protocol între cele două ţări şi se acordau şi aceste titluri. Foarte multă lume ştia cine este ea. Cunoştinţele ei în chimie erau limitate”, mai susţine Elena Solunca.

„Cred că e vorba de mentalitatea ortodoxă”
 
Elena Ceauşescu a absolvit Institutul Politehnic, Facultatea de Chimie Industrială, însă avea un regim special şi mergea la ore când dorea. Unele din titluri au fost retrase de instituţiile de învăţământ superior, însă altele nu pot fi retrase pentru că regulamentele universităţilor nu permite aşa ceva. 
 
„Trebuie să ne gândim cum a fost posibil să se ajungă în acel hal. A existat comunism şi în altă parte, dar în ţările catolice a existat mereu o împotrivire, elitele nu au dispărut total. Cred că e vorba de mentalitatea ortodoxă. În ţările ortodoxe a fost cel mai cumplit totalitarism. E ceva în ortodoxie şi trebuie studiat în profunzime, cu adjective şi ilustraţii nu rezolvăm nimic”, a încheiat Elena Solunca.

Citiţi şi:
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările