Cum a crescut Sibiul după câştigarea titlului de Capitală Europeană a Culturii, în 2007. Şansele Timişoarei, în 2021

Cum a crescut Sibiul după câştigarea titlului de Capitală Europeană a Culturii, în 2007. Şansele Timişoarei, în 2021

Un oraş al premierelor, Timişoara bifează prin obţinerea titlului de Capitală Culturală încă o premieră FOTO Eye In The Sky

Timişoara a fost anunţată, vineri, drept oraş câştigător pentru Capitala Culturală Europeană 2021, într-o conferinţă organizată la Bucureşti, la sediul Bibliotecii Naţionale a României. Bănăţenii s-au aflat în competiţie cu Baia Mare, Bucureşti şi Cluj-Napoca. Prin obţinerea titlului de Capitală Europeană a Culturii, Timişoara mai bifează o premieră. Este primul oraş din România care obţine distincţia în urma unui concurs de proiecte.

Construit în jurul sloganului „Luminează oraşul prin tine”, dosarul de candidatură al Timişoarei pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021 a pus accent pe spiritul multicultural, multietnic şi multireligios, propunându-şi să reînvie spiritul civic al cetăţenilor din oraşul care s-a ridicat, în Decembrie 1989, împotriva regimului Ceuşesci. Echipa condusă de Simona Neumann, preşedintele Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană, a convins juriul, format din 12 experţi europeni şi doi reprezentanţi ai Ministerului Culturii din România, că dintre Cluj-Napoca, Baia Mare, Bucureşti şi Timişoara oraşul Revoluţiei merită titlul de Capitală Europeană a Culturii.

Un oraş al premierelor, Timişoara mai bifează, astfel, încă o premieră naţională. Este primul din România care devine Capitală Culturală Europeană în urma unui concurs de proiecte, Sibiul obţinând, în 2007, acest titlu pe baza invitaţiei făcute de Luxemburg. Aşteptat cu emoţii, anunţul prin care Timişoara a fost declarată victorioasă a declanşat fiesta în Banat. Autorităţile locale i-au chemat pe timişoreni să sărbătorească, duminică seara, victoria în Piaţa Operei. Pianistul timişorean Teo Milea, stabilit în Canada, s-a urcat de urgenţă în avion şi a plecat la Timişoara pentru a sărbători alături de cei de acasă.

Avertismentul maestrului Holender

În prima sa postare pe Facebook după obţinerea titlului de către Timişoara, primarul Nicolae Robu a arătat care sunt, în opinia sa, motivele pentru care Timişoara a câştigat: „Agenda culturală de până acum şi cea propusă, starea şi potenţialităţile oraşului, suportul comunităţii, armonia în diversitate, atracţiile turistice, posibilităţile de agrement şi calitatea vieţii au fost, ca pachet, cele mai bune”. În plină euforie care a cuprins oraşul, fostul director al Operei de Stat din Viena, timişoreanul Ioan Holender, a făcut un apel la responsabilitate: „Primim şi nişte sume de bani. Trebuie să fim foarte atenţi, dar foarte atenţi, pentru că există experienţe negative pe care le-am văzut în oraşele care au fost deja capitală culturală. Spun doar două, pe care le cunosc: Linz şi Graz, în Austria. S-au făcut nişte lucruri complet inutile şi costisitoare, care au costat mai mult să le revendice”.

Clujul merge mai departe 

La Cluj, în schimb, dezamăgirea a fost mare. Circa o sută de persoane au aşteptat, vineri, în Piaţa Unirii din centrul oraşului, un motiv să deschidă şampaniile. Clujenii au fost trişti, dar le-au urat bănăţenilor succes. „Felicitări în primul rând câştigătorilor! A fost o onoare pentru mine să fiu implicat în acest proiect pentru o perioadă atât de lungă”, a transmis, pe Facebook, Florin Moroşanu, preşedintele Asociaţiei Cluj-Napoca 2021 Capitală Europeană a Culturii.

Primarul Clujului, Emil Boc, a transmis, pe Facebook, un mesaj în care arătă că proiectele din Programul Capitalei Culturale Europene vor fi implementate în continuare: „A fost o muncă de şase ani, în care au fost implicaţi sute de oameni cu expertiză de specialitate în domeniul cultural, şi nu numai. Ca urmare a acestui efort, Clujul are astăzi o strategie culturală şi un plan coerent de implementarea a acesteia. Proiectele din dosarul de candidatură sunt necesare oraşului şi trebuie implementate. Obligaţia financiară majoră ne revenea oricum tot nouă”.

Baia Mare a candidat cu primarul arestat

Baia Mare a fost oraşul finalist care ar fi avut cea mai mare nevoie de titlul de Capitală Culturală Europeană 2021, însă arestarea preventivă a primarului Cătălin Cherecheş şi trimiterea sa în judecată cu câteva luni înainte de obţinerea unui verdict din partea juriului au lăsat urbea fără nicio şansă. „Regret că nu am putut fi mai convingător, că nu am găsit toate argumentele pe care juriul le aştepta. Sper ca forţele decizionale şi comunitatea să decidă continuarea proiectelor fanion ale fundaţiei: festivaluri, saloane sau ateliere de formare”, a precizat Vlad Tăuşance, direcorul artistic al Fundaţiei Baia Mare 2021.

Teoria lui Firea: au câştigat „regiunile mai dezavantajate”

Gabriela Vrânceanu-Firea, primarul general al Capitalei, nu a fost prezentă, vineri, la conferinţa organziată la sediul Bibliotecii Naţionale a României, în care s-a anunţat titlul de Capitală Culturală a Europei pentru 2021. Primarul a declarat ulterior, pe Facebook, că Bucureştiul nu a plecat cu prima şansă pentru acest titlul deoarece „strategia Uniunii Europene în această chestiune este de a sprijini anumite regiuni mai dezavantajate să intre în circuitul cultural European”. 

Ce a însemnat pentru Sibiu titlul de Capitală Culturală

Pentru Sibiu, obţinerea titlului de Capitală Culturală Europeană 2007 a însemnat alocări de 52 de milioane de euro în reabilitarea infrastructurii şi în programe culturale. Marele câştig este că, după aproape zece ani, cele mai multe dintre proiectele demarate atunci continuă şi acum. Prima Capitală Culturală Europeană din România a fost Sibiul, în 2007, titlu pe care l-a împărţit cu Luxemburg. Din 2004, de când s-a anunţat rezultatul de către Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană, şi până în 31 decembrie 2007, autorităţile locale şi centrale au investit în Sibiu circa 52 de milioane de euro, conform raportului depus la Ministerul Culturii de Sergiu Nistor, comisarul guvernamental al programului „Sibiu-Capitală Culturală Europeană 2007”. Pentru programul cultural s-au alocat circa 17 milioane de euro, cele mai mari sume investite aparţinând Primăriei Sibiu.

Peste 2.000 de evenimente

Stela Matioc, fost coordonator de programe în Biroul de Coordonare în Biroul CCE 2007, susţine că acum, la aproape zece ani distanţă de anul în care Sibiu a fost Capitala Culturală a Europei, efectele benefice continuă să se vadă: „Foarte multe proiecte din 2007 se pot regăsi şi astăzi la Sibiu. Este foarte important faptul că municiplitatea a înţeles că finanţarea culturii aduce beneficii economice comunităţii”. În bilanţul Programului Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007 se arată că, în 2007, au fost prezentate 337 de proiecte, însumând 2.062 de evenimente, de la teatru şi pictură, muzică, film, dans, literatură şi arhitectură la artă contemporană şi gastronomie.Timişoara, primul oraş din România care devine Capitală Culturală Europeană în urma unui concurs de proiecte

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările