Afacerea „Legea 112“: cum au fost vândute ilegal sute de locuinţe din Timişoara. În zile „bune” erau încheiate şi câte două contracte

Afacerea „Legea 112“: cum au fost vândute ilegal sute de locuinţe din Timişoara. În zile „bune” erau încheiate şi câte două contracte

DNA acuză că un apartament din zona zero a Timişoarei, evaluat la peste 120.000 de euro, a fost vândut în 1996, ilegal, la preţul de 31 milioane lei vechi FOTO Daniel Dancea

DNA a trimis în judecată mai mulţi foşti şi actuali reprezentanţi ai administraţiei publice din Timişoara Cele mai grave acuzaţii sunt aduse fostului primar Gheorghe Ciuhandu, fostului şef al Direcţiei de Patrimoniu şi fostului secretar al Timişoarei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Procurorii structurii centrale a DNA au trimis în judecată, la finalul anului 2019, un amplu dosar de abuz în serviciu care vizează vânzarea ilegală, în baza Legii 112, a peste 200 de apartamente din Timişoara. În dosar au fost trimişi în judecată fostul primar Gheorghe Ciuhandu, actualul primar, Nicolae Robu, dar şi doi directori cu greutate pe vremea lui Ciuhandu: Nicuşor Miuţ (fost director la Patrimoniu) şi Ioan Cojocari (fostul secretar al primăriei). Inculpaţii sunt acuzaţi că, în baza Legii 112, care le permitea chiriaşilor din casele naţionalizate să cumpere la preţuri modice locuinţele în care stau, au vândut locuinţe unor persoane care nu aveau dreptul să beneficieze de prevederile acestei legi, nefiind chiriaşi la data intrării ei în vigoare.

Dimensiunea jafului

Rechizitoriul de peste 300 de pagini arată modul în care sute de persoane au beneficiat de cumpărarea unor locuinţe în condiţii super avantajoase, deşi nu ar fi avut acest drept. În rechizitoriu, procurorul Uncheşelu, care a trimis în judecată dosarul, arată condiţiile în care au fost încheiate contractele de vânzare-cumpărare ilegale. Potrivit rechizitoriului, ilegalităţile au început în toamna anului 1996, când la dispoziţia Primăriei Timişoara erau 10.000 de apartamente. Dintr-o analiză a contractelor se poate vedea că vânzările ilegale nu erau întâmplătoare, fiind o regulă în Primăria Timişoara.

Astfel, persoane care deveneau chiriaşi după intrarea în vigoare a legii, neputând altfel să cumpere apartamentele ieftine, în baza Legii 112, cumpărau locuinţele la o săptămână sau două de la încheierea contractului de închiriere. Procurorii DNA au descoperit chiar un caz în care contractul de vânzare-cumpărare a unei astfel de locuinţe a fost încheiat înainte să fie formulată cererea de cumpărare de către chiriaş. Analiza contractelor despre care DNA susţine că au fost încheiate cu încălcarea legii arată frecvenţa cu care se comiteau ilegalităţile, săptămâni în care zilnic se încheia câte un contract de vânzare-cumpărare ilegal. Rechizitoriul arată că în unele zile s-au încheiat şi câte două contracte ilegale.

Ilegalităţile, cunoscute şi tolerate

DNA arată că, în 1998, la nivelul Primăriei Timişoara s-a încercat legalizarea vânzărilor ilegale prin întocmirea, de către Comisia de Aplicare a Legii 112, a unei note în care se specifică faptul că „întrucât există precedente, se pot vinde către chiriaşii cu contracte de închiriere încheiate după intrarea în vigoare a Legii nr. 112/1995 (25.01.1996)“. „Adevărul“ a relatat modul în care a fost întocmită acea notă, unii dintre semnatari susţinând că nu au cunştinţă despre document. Faptul că în Primăria Timişoara ilegalităţile erau cunoscute şi tolerate o confirmă, susţin procurorii DNA, şi funcţionari ai Primăriei Timişoara.

„Atât din declaraţiile martorilor Pârva Călin-Nicuşor, Sîrca Otilia-Georgeta şi Chira Sorin, cât şi din conţinutul înscrisului «notă cu ocazia întrunirii Comisiei Locale pentru aplicarea Legii 112/1995 din data de 01.07.1998», a rezultat că la nivelul Primăriei Municipiului Timişoara şi a celorlalte entităţi care au administrat fondul locativ de stat, ADP SA şi URBIS, s-a decis şi ulterior s-a adoptat, perpetuat şi tolerat o conduită de serviciu infracţională în rândul funcţionarilor publici, constând în nerespectarea cu ştiinţă a atribuţiilor de serviciu privitoare la punerea în aplicare a art.9, alin.1 din Legea 112”, se arată în rechizitoriul DNA.

Apartamente vândute la preţuri modice

Afacerea „112“ a devenit atât de interesantă odată cu intrarea în vigoare a Legii 112/1995 pentru că în baza acestei legi puteau fi cumpărate la preţuri foarte avantajoase. Mai multe contracte analizate de „Adevărul”, despre care DNA susţine că au fost încheiate ilegal, arată preţurile la care s-au vândut locuinţe în anii 1996-2000 pe această lege.

Astfel, într-unul din cazuri, în 7 octombrie 1996, a fost vândut un apartament de 70 de mp, la preţul de 10 milioane de lei vechi (1.000 RON).  Potrivit evaluării realizate în dosarul penal, această locuinţă valorează astăzi 60.000 de euro. Într-un alt caz, un apartament de 37 mp a fost vândut cu 3,3 milioane lei vechi (echivalentul unui salariu la vremea respectivă), plata sumei de un milion de lei vechi la încheierea contractului şi diferenţa de 2,3 milioane de lei, plătită în rate egale într-o perioadă de cinci ani. 

În anul 1997, un apartament de 120 de metri pătraţi în zona zero a Timişoarei a fost vândut, ilegal, cu preţul de 31 de milioane de lei vechi, cu plata unei sume de trei milioane de lei la încheierea contractului şi diferenţa în rate egale pentru o perioadă de 20 de ani. Acum, acest apartament este evaluat la peste 120.000 de euro. Calculat la preţul în euro din 1999, când a fost introdusă moneda unică europeană, şi când un euro era aproximativ 16.300 de lei, preţul acestui apartament era de puţin peste 2.000 de euro.

Unul dintre cei mai experimentaţi agenţi imobiliari din Timişoara, Nicoleta Pop, manager al agenţiei imobiliare Realtor Home Market, a explicat care erau în anii 2000 diferenţele între apartamentele de pe piaţa liberă şi cele vândute de primărie în baza Legii 112. „Cele cu 112 pe care primăria le vindea erau la preţuri de nimic. Erau preţuri foarte mici. Spaţiile comerciale erau la fel, fiecare a avut în gestiune spaţiul respectiv a putut să îl cumpere la preţ de doi lei. Când m-am apucat eu de imobiliare, o cameră era în jur de o mie de mărci. După aceea, două camere erau undeva la 10.000 de mărci. Când a venit euro, dacă a fost 10 mii de mărci, a devenit vreo 10.000 de euro. După aceea au început să crească vertiginos până prin 2008“, a declarat Nicoleta Pop.

Prejudiciul calculat de DNA în acest dosar se ridică la peste 42 de milioane de lei, sumă pentru care Ministerul Finanţelor Publice s-a constituit parte civilă. Recuperarea prejudiciul în natură este dificilă, aproape imposibilă, cumpărătorii fiind consideraţi de bună-credinţă.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: