A doua sentinţă de achitare a unor poliţişti de frontieră acuzaţi de corupţie. Cum îşi justifică judecătorul decizia

A doua sentinţă de achitare a unor poliţişti de frontieră acuzaţi de corupţie. Cum îşi justifică judecătorul decizia

Cei 14 poliţişti de frontieră au fost achitaţi pentru a doua oară de Tribunalul Arad FOTO Arhivă

Tribunalul Arad i-a achitat pentru a doua oară, după ce dosarul a fost trimis pentru rejudecare, pe 14 poliţişti de frontieră acuzaţi că au luat mită pentru a permite intrarea în ţară a unor cauciucuri uzate. Judecătorul şi-a motivat deciyia de achitare.

Achitare, rejudecare, achitare. Acesta a fost traseul unui dosar de corupţie trimis în judecată în 2017 de DNA Timişoara. Procurorii DNA i-au trimis în judecată pe 18 poliţişti de frontieră de la Vărşand şi Nădlac II, acuzaţi că au luat mită pentru a închide ochii la transporturile ilegale care intrau în ţară.

Cele mai grave acuzaţii i-au fost aduse comisarului-şef Florin Avram.

Acesta a fost acuzat că în perioada 17 august – 6 decembrie 2016, a cerut între 150 euro şi 41.000 euro şi alte bunuri, pentru a permite introducerea în România a unor transporturi de ţigări de contrabandă şi anvelope uzate. „În acelaşi context şi în acelaşi scop, în perioada 29 august – 12 decembrie 2016, ceilalţi 17 inculpaţi au pretins şi primit de la aceleaşi persoane, în legătură cu îndeplinirea sau neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu, mai multe sume de bani, în totale peste 800 euro”, au mai arătat procurorii DNA în rechizitoriu.

Avram şi trei poliţişti din dosar au recunoscut acuzaţiile primind pedepse cu suspendare. Ceilalţi 14 inculpaţi s-au judecat, iar în primă instanţă au fost achitaţi de Tribunalul Arad. Sentinţa a fost atacată cu apel, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel Timişoara. Judecătorii de aici au dispus rejudecarea dosarului.

Şi după rejudecarea dosarului cei 14 poliţişti de frontieră au fost achitaţi de Tribunalul Arad. Judecătorul a arătat că probele DNA au fost strânse cu încălcarea principiului loialităţii probelor, mai exact, poliţiştii de frontieră au fost provocaţi de investigatorii sub acoperire.

„ Chiar şi în cazul în care s-ar aprecia că în cauză probele nu ar fi fost obţinute în condiţiile art. 101 alineat 3 Cod procedură Penală (n.r. prin provocare) tot nu ar exista probe pentru stabilirea vinovăţiei având în vedere faptul că în cazul tuturor inculpaţilor acuzaţiile se bazează în primul rând pe declaraţiile martorilor (colaborator cu identitate reală) sau ale martorilor investigatori sub acoperire”, a mai arătat judecătorul.

„Articolul 103 alineat 3 Cod Procedură Penală, prevede că hotărârea de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declaraţiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejaţi.

Declaraţiile martorilor colaboratori sau investigatori sub acoperire sunt coroborate doar cu înregistrările audio-video efectuate de către aceştia, dar în privinţa acestora, prin raportul de expertiză întocmit în cauză s-a concluzionat că toate înregistrările audio-video puse la dispoziţia expertului nu respectă una sau două din cele trei condiţii impuse pentru autenticitatea unei înregistrări video (fie nu au fost stocate pe suportul original, fie nu a putut fi identificată după voce persoana implicată, fie nu a fost efectuată simultan cu captarea evenimentului în timp real)”, se arată în sentinţa Tribunalului Arad.

Judecătorul a mai arătat că în toate cazurile colaboratorul cu identitate reală al DNA şi investigatorii sub acoperire „au declarat că nu au văzut personal ca inculpaţii să fi luat direct sumele de bani”.

„În toate cazurile martorii au arătat că ar fi pus banii în interiorul actelor (talon sau asigurare), au predat aceste acte agenţilor de poliţie, iar la restituirea actelor nu au mai găsit sumele de bani în interiorul lor. Martorii au plecat şi nu au mai văzut ce s-a întâmplat efectiv cu banii, dacă i-ar fi luat inculpaţii sau alte persoane aflate la locul de muncă în acele momente.

 Toate aceste aspecte coroborate duc la concluzia că în cauză nu există probe care să ateste că inculpaţii ar fi comis infracţiunile pentru care s-a dispus trimiterea lor în judecată”, se mai arată în sentinţă, care a fost atacată cu apel, dosarul fiind pe rolul Curţii de Apel Timişoara. 

Vă recomandăm să citiţi şi:

Şeful Poliţiei Locale din Timişoara a rămas fără permis. A circulat cu 102 kilometri la oră în localitate

Care este venitul lunar al şefului Poliţiei Locale Timişoara, instituţie implicată într-un scandal de anvergură. Fostul miliţian ridică o mică avere de la stat

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările