21 decembrie '89 - Se pregătea un război civil la Timişoara: Operaţiunea „Tunetul şi Fulgerul” şi „mineriada zero” cu oltenii

21 decembrie '89 - Se pregătea un război civil la Timişoara: Operaţiunea „Tunetul şi Fulgerul” şi „mineriada zero” cu oltenii

Timişoara, 21-22 decembrie 1989 FOTO: Constantin Duma

În data de 21 decembrie 1989 a apărut Proclamaţia Frontului Democrat Român prin care se transmit revendicătile manifestanţilor de la Timişoara.

Ştiri pe aceeaşi temă

Între 20 şi 22 decembrie 1989, timişorenii erau singuri împotriva tuturor. A luat fiinţă în ilegalitate Frontului Democrat Român, prima formaţiune politică liberă din care au făcut parte Lorin Fortuna (preşedinte), Claudiu Iordache (vicepreşedinte), Maria Trăistaru (secretară), Ioan Chiş şi Nicolae Bădilescu, membri. Ei au redactat redactat în noaptea de 21 decembrie Proclamaţia care urma să fie transmisă la Bucureşti. Între timp, forţele de ordine au primit ordine să se retragă în cazărimi pentru a întâmpina confruntările cu manifestanţii, dar şi pentru a pregăti planul de a elimimina Revoluţia. 
 
În dimineaţa zilei de 21 decembrie, la ora 9, în faţa a zeci de mii de oameni, Lorin Fortuna a citit din balconul Operei revendicările revoluţionarilor. Se cereau organizarea de alegeri libere, libertatea cuvântului, presei, radioului şi televiziunii, deschiderea graniţelor de stat, integrarea României în rândul statelor care garantează şi respectă drepturile fundamentale ale omului, eliberarea tuturor arestaţilor şi a dizidenţilor politici, revitalizarea economiei naţionale, reforma învăţământului în spirit democratic, dreptul de a manifesta liber, libertatea reală a cultelor religioase, îmbunătăţirea asistenţei medicale şi alimentaţiei publice. 

Lorin Fortuna, fostul preşedinte al FDR înfiinţat în ilegalitate

Referitor la evenimentele din Timişoara, s-a cerut să fie traşi la răspundere cei care au dat oridin să se tragă în popor, restituirea decedaţilor pentru a fi îngropaţi după datină, cu doliu naţional (încă nu se ştia soarta cadavrelor incinerate la Bucureşti), eliberarea celor arestaţi în urma manifestaţiilor. S-a mai cerut recunoaşterea oficială a Comitetului de acţiune a Frontului Democrat Român înfiinţat la Timişoara.

Proclamaţia a fost prezentată şi primului-ministru Constantin Dăscălescu, sosit la Timişoara. La negocieri au mai participat apărut Radu Bălan, prim secretar PCR, Emil Bobu şi trei miniştri, alături de generalul Ion Coman. Dăscălescu refuză să îi transmită lui Nicolae Ceauşescu cererea revoluţionarilor care îi cer demisia, iar negocierile intră în impas. 

Oltenii trimişi să facă ordine

Nicolae Ceauşescu declară stare de necesitate pe întreg teritoriul judeţului Timiş şi îl desemnează pe Victor Atanasie Stănculescu în funcţie de comandant militar al Timişoarei.
 
Forţele de ordine au pus la cale un plan diabolic. Aceştia ar fi dorit să orchestreze un veritabil “război civil” între manifestanţii din Timişoara şi gărzile patriotice din Oltenia, susţinute de Armată, M.I. şi Securitate. 
 
Zeci de mii de oameni se aflau în Piaţa Operei

În 21 decembrie, sute de persoane din judeţele Olt, Dolj, Mehedinţi şi Vâlcea au fost îmbarcate în trenuri. Oamenii erau înarmaţi cu bâte confecţionate special pentru lupta cu revoluţionarii. Ei ştiau că au de luptat cu trupe din Ungaria şi Iugoslavia, susţunte de “huliganii” şi “beţivii” din Timişoara.
 
Angajaţii de la CFR au anunţat revoluţionarii de sosirea trenurilor cu olteni, astfel că s-a pus la cale întâmpinarea acestora în Gara de Nord. Majoritatea garniturilor au fost întoarse, iar cei care au ajuns la Timişoara au refuzat lupta preferând să se predea revoluţionarilor.
 
Lorin Fortuna a numit această manevră ceauşistă “mineriada zero”. După Revoluţie, Ion Iliescu a pus în practică cu succes aceleaşi metode cu minerii din Valea Jiului, chiar în mai multe rânduri.
 
Operaţiunea „Tunetul şi Fulgerul”
 
Generalii aflaţi la Timişoara au întocmit planul „Tunetul şi Fulgerul”, ce prevedea atacarea demonstranţilor din Piaţa Operei cu unităţi de TAB-uri şi două elicoptere dinspre Catedrală şi 50 de tancuri dinspre Hotelul Continental. Unităţile militare din cazarma Oituz trebuiau să înconjoare circular zona, pentru a împiedica pătrunderea altor protestatari. 
 
Demonstranţii din Piaţa Operei urmau să fie dispersaţi şi arestaţi, iar în locul lor urmau să intre două coloane de muncitori aduşi de către activiştii de partid de pe platforma industrială din Calea Buziaşului, urmaţi de militarii MapN şi cei peste 22.000 de gărzi patriotice din Oltenia. 
 
În după-amiaza zilei de 21 decembrie, la sediul Diviziei Mecanizate din Piaţa Libertăţii, cu aprobarea generalului Ion Coman, în colaborare cu forţele M.I. s-a întocmai un plan de cucerire a Operei din Timişoara, devenit baza revoluţionarilor.
 

Armata, M.I. şi Securitatea au pregătit Operaţiunea "Tunetul şi Fulgerul" pentru cei din centrul Timişoarei
 
Echipe ale securităţii, în cooperare cu militarii DIA şi paraşutiştii din Caracal, urmau să ia cu asalt balconul Operei, pentru a-i aresta pe membri FDR, a captura armamentul aflat în posesia revoluţionarilor şi a confisca staţia de amplificare prin care se făcea propaganda anti-comunistă. Din fericire, au început mitingurile la Lugoj, Arad, apoi de la Bucureşti, Sibiu, Cluj, Târgu Mureş şi Braşov. Astfel că planul nu a mai fost pus în aplicare. 
 

Se estimau în jur de 2.000 de morţi, răniţi şi arestaţi din rândul demonstranţilor. Documentele au fost distruse ulterior, inclusiv file din Jurnalul de luptă a Diviziei Mecanizate Timişoara. 

RECOMANDĂRI PE ACEEAŞI TEMĂ


19 decembrie 1989. Muncitorii de la ELBA refuză să intre în secţii. Se declanşează greva. Generalul Guşă este apostrofat de muncitori


VIDEO Cum au scăpat de pedepse miliţienii şi militarii care au ucis manifestanţii la Catedrală, în 18 decembrie 1989

18 decembrie 1989. Operaţiunea Trandafirul. Mărturii din morga de la Timişoara: „Erau morţi peste tot pe coridorul întunecat“

17 decembrie 1989. Ziua-n care Armata şi-a ciuruit poporul în Timişoara: „Am văzut-o pe mama împuşcată în cap. Tata era ghemuit, nimerit în stomac“


16 decembrie 1989. „În Piaţa Maria se găsesc 1.000 de persoane. Se acţionează cu două plutoane de securitate şi 100 de miliţieni care fac ordine”

Omul celor două revoluţii: printre gloanţe, la Timişoara şi la Bucureşti

FOTO Kilometrul zero al Revoluţiei din 1989. Asaltul asupra Bisericii Reformate din Timişoara

EXCLUSIV VIDEO „Măcelarul din Timişoara”. Filmul interzis de Iliescu despre un martir al Revoluţiei transformat de comunişti într-un casap

 

Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările