Fabrica din Târgu Jiu unde se făceau cele mai cunoscute ţigări româneşti arată acum ca-n filmele apocaliptice

Fabrica din Târgu Jiu unde se făceau cele mai cunoscute ţigări româneşti arată acum ca-n filmele apocaliptice

Fosta fabrică de ţigarete din Târgu Jiu arată într-un mod dezolant                                        FOTO: A.I.

Fosta fabrică de ţigări din Târgu Jiu a ajuns decorul ideal pentru realizarea unor scene de film despre producerea unor catastrofe.

Ştiri pe aceeaşi temă

Clădirile şi halele unde se producerea ţigările „Carpaţi“, „Mărăşeşti” sau „Snagov” se află în paragină şi parcă locul a fost afectat de o explozie asemănătoare celei de la Cernobîl. O serie de fotografii realizate în interiorul fostei fabrici arată gradul de degradare în care au ajuns clădirile. Chiar şi două staţii de alimentare cu combustibil din perioadă comunistă mai dăinuie în incinta unităţii. 

Fabrica se află nu departe de zona centrală a municipiului Târgu Jiu.
 

Cine deţine fosta fabrică de ţigarete 

Singura clădire funcţională este sediul administrativ, unde se află sediul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) Gorj. Instituţia plăteşte chirie socităţii New Century Development SRL, cu sediul în Bucureşti. 

Potrivit unor informaţii care au apărut într-o serie de publicaţii, această fimă este controlată de către omul de afaceri Ioan Niculae, care se află în prezent în penitenciar. New Century Development pornea, în urmă cu mai puţin de zece ani un mega proiect imobiliar în Bucureşti.
 
 
Ioan Niculae a fost unul dintre cei mai bogaţi români, conform unor clasamente întocmite de către publicaţii de specialitate. Acesta este cel care a achiziţionat, prin procesul privatizării, Societatea Naţională Tutunul Românesc, care, ulterior, a intrat în faliment. 
 

Una dintre realizările lui Gheorghe Tătărăscu


Fabrica de ţigarete şi-a deschis porţile în anul 1940. Este una dintre marile realizări ale guvernului condus de către Gheorghe Tătărăscu, gorjean la origine, care a mai lăsat locurilor sale de baştină o fabrică de confecţii, un spital de boli de plămâni dotat şi cu o hidrocentrală care îi asigura energia electrică, ansamblul monumental realizat de Constantin Brâncuşi, precum şi construcţia Transalpinei.

Fabrica va funcţiona cu succes şi în perioada comunistă, când peste 1.000 de salariaţi îşi desfăşurau activitatea în cadrul unităţii. 

„Eram în anul 1982 şi auzisem că se căutau muncitori la Fabrica de Ţigarete. Am mers să mă angajez şi am fost primită. Acolo erau primiţi toţi cei care voiau să muncească. Se plătea bine, aveam condiţii şi nu era foarte grea munca. De aceea, erau şi foarte multe femei angajate. Existau maiştrii bărbaţi şi inginerii, maşiniştii, care aveau grijă de maşini. Era tehnologie şi pe vremea comuniştilor, însă nu aşa performantă. Unde mă angajasem eu nu era multă muncă, stăteam în picioare mult, miros de tutun… Mult de lucru era la depozit, acolo unde se primeau baloturile de tutun, se încărcau produsele finite. Acolo lucrau bărbaţii. Ţin minte că exista un atelier unde erau angajaţi numai romi din cartierul Obreja din Târgu Jiu. Cine le mai dă astăzi de lucru acestor oameni necăjiţi? Nimeni. Măcar atunci eram siguri că avem un salariu decent»“, a povestit o fostă salariată, potrivit paginii de Facebook „Distrugerea totală a României“.
 

Fabrica de ţigarete s-a închis în urmă cu 15 ani

„Fabrica de Ţigarete din Târgu Jiu era o sucursală a firmei SC Galaxy Tobacco SA Bucureşti, fosta firmă SC Tutunul Românesc, care din 1991 şi până în 1998 fusese numărul unu în producţia internă de ţigarete. În luna martie 2006, printr-o directivă de la centru, activitatea de la fabrica din Târgu Jiu a încetat. Oamenii au fost disponibilizaţi, promiţându-li-se plăţi compensatorii, pe care le-au primit după mai bine de un an“, se mai arată pe pagina de Facebook.
 
Vă mai recomandăm să citiţi:
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările