Secretul merelor din Polonia şi Ungaria, mult mai arătoase decât ale noastre. Pomicultor: „Noi am rămas cu plantaţiile din anii '80“

Secretul merelor din Polonia şi Ungaria, mult mai arătoase decât ale noastre. Pomicultor: „Noi am rămas cu plantaţiile din anii '80“

Rapăn mere. FOTO: BASF

Pomicutorii români ar trebui să aplice soluţii „inovatoare” în livezile de meri pentru a ţine pasul cu pieţele europene, numai că stropitul vine la pachet cu renunţarea la un măr mai sănătos.

Producătorii români care fie din lipsă de fonduri, fie pentru a păstra mărul mai sănătos, nu aplică prea multe substanţe pe mere, ar trebui să înceapă să le aplice, pentru a obţine producţii de bună calitate. 
 
Pe de altă parte, există o variantă, ce-i drept foarte costisitoare, de a ţine pasul cu marii producători europeni, fără a stropi merii cu substanţe periculoase. Asta ar conduce, implicit, la deschiderea uşilor marilor lanţuri de magazine către mărul românesc. 
 

Cu ce boli ale copacilor se luptă pomicultorii

 
Rapenul şi făinarea sunt printre cele mai păgubitoare boli ale mărului. Ciuperca atacă ramurile tinere, frunzele, florile şi fructele. Pe frunzele atacate apar pete circulare cenuşii, care cu timpul capătă culoare brun-măslinie. Asemenea pete apar şi pe flori. Pe fructe apar pete brun-măslinii circulare cu contur imprecis.
 
Nu aplicarea de soluţii multe este soluţia, crede Viorel Cigăran, pomicultor cu tradiţie de pe Valea Dâmboviţei, unde domneşte „Frumosul de Voineşti”.
 
„Nu ştiu dacă asta e ideea. Şi anul trecut şi anul acesta, Uniunea Europeană a scos de pe piaţă produse vechi, cunoscute şi aplicate de pomicultorii noştri. Sunt interzie de a mai fi flosite. Produse noi au apărut, dar nu ţin pasul cu cele vechi, ca şi spectru şi diversitate. Cele noi ar trebui să fie mai eiciente. Normal ar fi să reducem numărul de tratemente, nu să le multiplicăm. UE vrea de la noi să eliminăm produsele care au remanenţe, care au efecte secundare, care omoară albinele, de exemplu şi propune ca până în 2030, să se elimine toate insecticidele folosite în pomicultură”, spune Viorel Cigăran.
 

De ce au polonezii şi ungurii producţii mai bune

 
Producătorul de pe Valea Dâmboviţei explică de ce au polonezii şi ungurii producţii mai bune, pe care le găsim în supermarketurile noastre. 
 
FOTO STÂNGA Viorel Cigăran Sursa arhiva personală
 
„Sunt explicaţii argumentate. Polinia, Ungaria au beneficiat de fonuri europene înaintea noastră. Cele două ţări au introdus în programele lor de dezvoltare rurală şi reconversia la pomi. Noi am rămas cu cele din anii '80. 
 
Pomul este îmbrănit şi nu mai produce ca unul tânăr. Am început şi noi să intrăm cu sortimente noi, plantaţii noi, dar costurile ajung la 40.000 de euro pentru un hectar. 
 
Chestia cu asocierea va funcţiona doar după ce vom avea fermieri cu suprafeţe mari. 
 
Poate fi un avantaj că noi folosim mai puţine tratemnte, pentru că noi avem mere mai gustoase, produse de pomi bătrâni, cu rădăcini adânci, care îşi trag toată seva de care au nevoie, nu ca pomii cu plantaţiile intesnive care au rădăcini superficiale, iar fructul nu primeşte tot ce îi trebuie din sol”, explică pomicultorul Viorel Cigăran.
 
Vă mai recomandăm şi:
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările