Mihai Viteazul şi tratatul semnat la Mănăstirea Dealu din 1598. „Ciorna” ce readuce românilor „Transalpina, cu toate veniturile şi cu hotarele sale”

Mihai Viteazul şi tratatul semnat la Mănăstirea Dealu din 1598. „Ciorna” ce readuce românilor „Transalpina, cu toate veniturile şi cu hotarele sale”

Pictura pe Biserica din interiorul Mănăstirii Dealu. FOTO: C.S

La 9 iunie se împlinesc 423 de ani de când Mihai Viteazul a semnat, la Mănăstirea Dealu, de lângă Târgovişte (9 iunie 1598), tratatul cu  împăratul Rudolf al II-lea al Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană, un tratat mai mult decât avantajos, care îl pune într-o lumină de eliberator de popoare pe voievodul nostru.

Ştiri pe aceeaşi temă

Prin acest tratat, Voievodul Ţării Româneşti, Mihai Viteazul, recunoaşte suzeranitatea împăratului Rudolf al II-lea, iar acesta recunoaşte caracterul ereditar al domniei voievodului muntean şi îi acordă subsidii pentru întreţinerea armatei. La scurt timp, reîncepe războiul antiotoman al Ţării Româneşti. Voievodul Munteniei, Mihai Viteazul, trece Dunărea şi ajunge cu oastea până la Munţii Balcani.
 
Dupǎ victoria de la Cǎlugǎreni, din august 1595, şi dupǎ retragerea domnului prin Târgovişte în faţa numǎrului copleşitor al invadatorilor, oraşul a fost ocupat de armata otomanǎ, având de suferit. Turcii şi-au concentrat eforturile spre întǎrirea fostei reşedinţe domneşti, adǎugând fortificaţiilor acesteia o palancǎ, construitǎ între 30 august şi 15 octombrie. 
 
Dupǎ înfrângerea turcilor la Târgovişte, în octombrie 1595, şi alungarea lor peste Dunǎre, Mihai Viteazul a condus ţara din acest oraş, dupǎ cum dovedesc mai multe hrisoave domneşti date de aici. Distrugerea Bucureştiului va readuce scaunul domnesc la Târgovişte, hrisoavele lui Mihai fiind întocmite aici, iar tratatul de alianţǎ cu împǎratul habsburgic fiind încheiat la Mǎnǎstirea Dealu (9 mai 1598). 
 
 
 
În aceastǎ perioadǎ, cronicarul Balthazar Walther rezideazǎ în oraş, scriindu-şi pierduta lucrare despre faptele voievodului. 
 
Avantajatǎ de poziţia geograficǎ, Târgoviştea a rǎmas principala reşedinţǎ domneascǎ a Ţǎrii Româneşti pânǎ la 1626, cunoscând o perioadǎ de înflorire, marcatǎ de eforturile pentru înlǎturarea distrugerilor provocate de diferitele operaţiuni militare şi de ocupaţia lui Gabriel Báthory, de la începutul anului 1611. (Sursa: Enciclopedia oraşului Târgovişte).
 

Eveniment fastuos

 
La 9 iunie, la Mănăstirea Dealu au loc tratativele şi semnarea tratatului de închinare dintre Mihai Viteazul şi împăratul Rudolf al II-lea. Cele două delegaţii au o reprenzentanţă la nivel înalt. Din partea valahă au participat: Eftimie, mitropolit şi arhiepiscop al Târgoviştei, vornicul Dumitru, banul Mihalcea, clucerul Radu, logofătul Teodosie, vistiernicul şi postelnicul Andronic, spătarul Neagro, sftenici şi slujitori, iar din partea imperială: Ştefan Szuhay, epscop de Vaţ, prefectul Cămării ungare in Pojon, Nicolae, Istvanfi Kissaszonfalva, locţiitor al palatinului Ungariei şi căpitan al oraşului Sopron, sfetnici, legaţi şi comisari cu depline puteri.
 

Ce era stipulat în tratat

 
„Transalpina zace de peste 100 de ani sub jugul turcesc şi este supusă unei grele şerbii, noi îngreţoşaţi de această lungă şerbie (…) am hotărât (…) să trecem şi să ne supunem şi noi şi provincia noastră sub ocrotirea (…) şi sub suzeranitatea sa (a împăratului Rudolf al II-lea) şi să cerem ajutorul şi ocrotirea majestăţii sale imperiale (…) şi după ce ne-am înţeles asupra formei jurământului (…) noi ne vom strădui din toate puterile ca în orice prilej să îndepărtăm pe turci şi pe alţi duşmani, din Transilvania, Transalpina şi din părţile Ungariei (…) pentru ca să putem da acest ajutor (…) majestatea sa ne-a dat nouă şi prea înaltului său fiu Transalpina, cu toate veniturile şi cu hotarele sale, ca să obţinem şi o stăpânim pe vecie (…) fără să fim datori să plătim vreun tribut sau vreo dare (…) cât priveşte religia, majestatea sa dă încredinţare slobodei ţineri a legii noastre”.
 
 
Actul s-a păstrat în formă de ciornă, scrisă de secretarul maghiar al lui Mihai, Lukács Brassay.
“Ego Michael partium regni Hungariae Transalpinarum vajvoda,…data in Valachia, in biserica manastirii Sf. Nicolae din orasul Targoviste, in ziua a 9 a lunii iunie..” (Osterreichisches Staatsarchiv, Ungarische Akten, fasc.132).
 
Mihai Viteazul, având acest tratat la mână  reia ostiităţile împotriva Porţii otomane. Lansează o ofensivă transdunăreană, îi înfrânge pe turci la Cladova şi la Vidin, înaintând până în Stara Planina (Munţii Balcani).
 
Mihai Viteazul a mai încheiat un tratat la Târgovişte, un an mai târziu, cu trimişii lui Andrei Bathory, în 1599, prin care acceptă să fie inclusă pacea cu otomanii, pentru a câştiga timpul necesar în vederea finalizării pregătirilor pentru a neutraliza ostilităţile Porţii.
 

Vă recomandăm să mai citiţi:

 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările