Balta Ialomiţei, paradisul care te scapă de stres. Minunile din inima Bărăganului, la o aruncătură de băţ de haosul cotidian

Balta Ialomiţei, paradisul care te scapă de stres. Minunile din inima Bărăganului, la o aruncătură de băţ de haosul cotidian

Balta Ialomiţei, un colţ de rai FOTO Muzeul Judeţean Ialomiţa

Aventură, relaxare şi linişte. Acestea sunt avantajele unei distracţii în aer liber, într-o lume mirifică, un adevărat colţ de rai în care îşi găsesc refugiul specii de păsări şi animale rare. O excursie binemeritată în aer liber pentru încărcarea bateriilor după o perioadă  critică de izolare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Într-un weekend în care vreţi să vă bucuraţi de natura sălbatică fără drum lung şi fără mare cheltuială, Balta Ialomiţei e locul perfect ca să pierdeţi vremea cu folos. Puteţi mergeţi cu cortul la Benturi, într-un loc liniştit în care natura pare desprinsă dintr-un film fantastic.
 
Dimineaţa şi seara, când lumina soarelui îmbracă „jungla" de la marginea Borduşaniului în roşu, ai impresia că ai descoperit Paradisul: pădurile de plopi, sălciile, vegetaţia luxuriantă, stolurile de păsări, salba celor trei lacuri de la Benturi, căprioarele şi iepurii care ţâşnesc din tufuşuri te fac să te crezi într-o lume fantastică.

Pentru a ajunge în Balta Ialomiţei sau „La Benturi", cum este denumită popular zona, poţi urma Drumul Naţional 2A, iar după Ţăndărei, cum vii de la Bucureşti, faci dreapta în dreptul popasului Chirana. Mai mergi 20 de kilometri pe un drum judeţean, bine asfaltat, şi ajungi în comuna Borduşani. În zonă se poate ajunge şi prin Feteşti, pe autostrada A2, sau pe DN3A, prin Lehliu-Drajna.

 
Drumul cu maşina se încheie în Borduşani, iar de acolo ai nevoie de barcă. Negociaţi preţul cu pescarii din sat: o traversare costă, de regulă, câţiva lei de persoană. Nu uita să stabileşti când trebuie să vină să te aducă înapoi în sat. Deplasarea auto se poate încheia şi pe malul Bentului Mare, unde traversezi cu bacul.
 
Înainte de a pleca spre Balta Ialomiţei trebuie să ştiţi că acolo nu există posibilităţi de cazare, dar acesta este tot farmecul ex¬cursiei, pentru că îi dă un strop de aventură, mai ales dacă vii într-un grup mai mare. Vei dormi la cort, iar confortul pe care ţi-l doreşti depinde numai de ceea ce aduci cu tine.
 
În linii mari, este bine să ai un cort încăpător, saci de dormit, haine şi încălţăminte adecvate, o pălărie, veselă uşoară, apă, lanternă, o lampă, chibrituri şi spirale pentru ţânţari.
 
Doar cine nu vrea nu prinde peşte
 
Cei care doresc să pescuiasă, trebuie să vină pregătiţi cu tot ce trebuie pentru capturi impresionante, pentru că aici răbdarea pescarului nu este pusă la încercare; „doar cine nu vrea nu prinde peşte", spun localnicii.
 
Rezervaţia naturală de la Borduşani este inundată periodic de apele Dunării, care formează numeroase canale, lacuri şi bălţi, separate de grinduri de nisip, iar fluviul aduce aici zeci de specii de peşte: ştiucă, plătică, avat, batcă, crap, văduviţă, babuşcă, roşioară, lin, somn, biban, şalău.
 
Deşi trăiesc în Marea Neagră, câteva specii, precum sturionii (nisetrul, păstruga, morunul), urcă pe Dunăre pentru a se reproduce chiar în zona comunei Borduşani. De regulă, capturile au dimensiuni medii, dar au fost şi norocoşi care au plecat acasă cu somni şi sturioni de talie mare.
Casa păsărilor rare
 
Sălbăticia locului a făcut ca această zonă să reprezinte un habitat ideal pentru păsările de apă. Aici au fost identificate 20 de specii, a căror conservare necesită protecţie specială avifaunistică, printre care cormoranul şi egreta mică, lopătarul şi ţigănuşul, specii care sunt pe cale de dispariţie la nivel mondial.
 
Pe lângă aceste specii rare, Benturile adăpostesc alte 33 de specii de păsări care necesită protecţie strictă, cum ar fi corcodelul mare, raţa cârâitoare sau chirighiţa cu obraz alb. Fiind situate pe traseul marelui drum de migraţie estic, teritoriile de la Benturi sunt vizitate în perioadele de pasaj, fiind locuri de hrănire şi odihnă pentru specii rare de păsări.
 
Arii cu valoare de patrimoniu natural
 
În zonă există arii cu valoare de patrimoniu natural, a căror frumuseţe este unică în Europa. Întâlnim aici situl de la Borduşani, cu salba de lacuri naturale Bentu Mic, Bentu Mic Cotoi şi Bentu Mare, care deţin floră şi faună deosebit de diversificată, dar şi situl arheologic Popina Borduşani, în care sunt conservate rămăşiţe ale culturii geto-dacice.
Pe lângă potenţialul natural deosebit pe care îl prezintă zona Braţului Borcea, merită menţionată şi valoarea cultural – istorică a teritoriului.
În cadrul satului Borduşani, situat pe malul Braţului Borcea este concentrată cea mai mare comunitate de lipoveni din judeţul Ialomiţa – în anul 2008 a fost ȋnfiinţat un sediu al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, cu o mică sală – muzeu, unde se pot admira porturile lor populare, obiectele de podoabă sau de uz zilnic. De asemenea, casele lipovenilor din zonă şi-au păstrat arhitectura tipică (case simple, compacte, dreptunghiulare, cu prispă, cu latura scurtă orientată ȋnspre stradă), iar alte locuinţe sunt specifice pentru un sat pescăresc, fiind şi la ora actuală acoperite cu stuf, cu bucătării de vară ȋn aer liber, ȋn afara spaţiului propriu-zis de locuit.
Din toate aceste perspective se evidenţiază potenţialul ecoturistic al zonei Bălţii Ialomiţei, fiind propus în acest sens, proiectarea unui traseu care să cuprindă principalele obiective importante de vizitat: puncte de observaţie pentru păsări, arii unde pot fi observate specii şi exemplare deosebite de plante şi alte animale, peisaje impresionante, dar şi elemente ale patrimoniului cultural (situri arheologice, elemente de arhitectură, tradiţii şi obiceiuri ale diferitelor culturi din zonă). Acest traseu a fost denumit generic „biodrom”.
 
Descoperirile din Popină
 
Balta Ialomiţei nu înseamnă numai pescuit, ci şi istorie, aşa că nu uitaţi să vizitaţi şantierul arheologic Popina Borduşani, situat pe cea mai înaltă colină din zonă. Descoperirile arheologilor au scos la iveală vestigii istorice din secolul al VI-lea î.Hr. şi au permis, pentru prima dată în România, cercetarea unei părţi dintr-un astfel de sat preistoric.
 
Datele arheologice au dezvăluit existenţa unui sat în care locuitorii au învăţat să folosească ingenios resursele existente. Începând cu anul 1986, aici au fost demarate ample acţiuni arheologice, care au scos la iveală o importantă comunitate pre şi protoistorică.
 
Excursie cu cortul
 
SITUARE. Balta Ialomiţei este o insulă formată între braţele Borcea şi Ostrov ale Dunării, în partea de est a judeţului Ialomiţa. Balta are o suprafaţă de 831,3 kilometri pătraţi, cu o lungime de 94 de kilometri şi o lăţime de 4-12,5 kilometri.
 
Descriere. Iniţial, Balta Ialomiţei era formată din mlaştini, lacuri şi bălţi, porţiunile de uscat (grinduri) fiind acoperite de crânguri de pădure. În anii '60, prin politica  de dezvoltare agrară din perioada comunistă, o mare parte din teritoriul Bălţii a fost desecat şi îndiguit, pentru a fi utilizat ca teren agricol. În prezent, Balta Ialomiţei are înfăţişarea unei insule. Doar o mică porţiune din Balta Ialomiţei, şi anume Caiafele Moroiu, a fost păstrată în regim natural, cu statut de Rezervaţie naturală.
 
ACCES. Cu maşina puteţi ajunge până în comuna Borduşani, iar de acolo traversaţi Dunărea, la Benturi, cu bărcile pescarilor din zonă sau cu bacul improvizat.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: