Dealul Grădişte din Slatina, legendele locului unde s-ar fi aflat o spânzurătoare şi unde oamenii îşi îngropau comorile pe vremuri

Dealul Grădişte din Slatina, legendele locului unde s-ar fi aflat o spânzurătoare şi unde oamenii îşi îngropau comorile pe vremuri

Imagine cu Dealul Grădişte din Slatina - plus giganticul drapel tricolor de 405 mp  (FOTO: Mugurel Manea)

Dealul Grădişte din municipiul Slatina reprezintă cea mai înaltă formă de relief naturală din Slatina, putând fi zărit de la zeci de kilometri. Vechimea sa nu este cunoscută, motiv pentru care Dealul Grădişte reprezintă singurul simbol natural al capitalei judeţului Olt. Cele mai bune fotografii panoramice asupra urbei de aici sunt realizate, fiind un veritabil magnet pentru fotografi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Dealul Grădişte este amplasat aproape de intrarea în Slatina dinspre Craiova, în zona istorică a urbei. Veritabilă formă de relief naturală, el se ridică la peste 600 de metri deasupra solului, veghind de mii de ani nu doar oraşul, ci şi împrejurimile. Deoarece vechimea sa merge departe în istorie este firesc ca pe seama lui să apară tot felul de legende, unele cunoscute doar de specialişti şi de unii dintre locuitorii vârstnici ai urbei. Împletind misterul cu istoria, poveştile legate de Dealul Grădişte atrag automat atenţia, specialiştii atribuindu-i momente importante ale istoriei oraşului.

Profesorul de istorie Ion Ivaşcu din Slatina se numără printre susţinătorii ideii potrivit căreia Dealul Grădişte nu a fost promovat potrivit importanţei sale.

”Slatina este un oraş din zona de şes, motiv pentru care nu avem prea multe forme de relief interesante cu care să ne putem mândri în afară de Dealul Grădişte. Alte oraşe din ţară au ridicat în asemenea zone obiective turistice interesante deoarece au conştientizat importanţa promovării unei asemenea bucăţi din natură unde omul nu a avut niciun merit. Pe de altă parte, sunt legende despre acest loc şi este greu să poată susţine cineva cu argumente că ele ar fi false tocmai datorită vechimii acestei forme de relief, fapt ce o face cu atât mai interesantă”, este de părere profesorul Ivaşcu.

Una dintre legendele cel mai des întâlnite despre Dealul Grădişte se referă la faptul că aici ar fi fost îngropate, de-a lungul istoriei, dar în special până la începutul anilor 1900, numeroase ”comori” ale locuitorilor urbei de frica hoţilor şi nu numai, poveştile mergând până în timpul otomanilor şi fanarioţilor. Atacurile repetate ale turcilor sau părăsirea locurilor natale pentru o perioadă determinată de timp de frica unei epidemii ori molime i-ar fi îndemnat pe locuitorii Slatinai să îngroape pe culmile Dealului ce aveau mai scump, folosindu-se de tot felul de obiecte – de la cazane, borcane sau căldări şi până la oale şi chiar ulcioare. O serie de monede care se regăsesc în ”zestrea” Muzeului Judeţean Olt atestă din plin acest aspect care a depăşit demult simplul statut de legendă, devenind realitate.

O altă legendă care se pare că ar fi mai mult decât atât se leagă de faptul că, la poalele sale, ar fi poposit, în anul 1821, Tudor Vladimirescu şi oamenii săi.

”Despre Dealul Grădişte se mai spune, că, pe vremea fanarioţilor, respectiv cam în vremea domnitorului Alexandru Ipsilanti, pe vârful acestei forme de relief, respectiv pe ceea ce noi numim platoul Grădiştei, a existat o perioadă un loc de spânzurătoare unde erau executaţi infractorii cei mai periculoşi, cei care se răsculau etc. Nu sunt dovezi că acest lucru ar fi fost adevărat, dar este mai mult decât probabil ca să nu fie vorba doar despre o simplă legendă”, afirmă profesorul de istorie Ion Ivaşcu.

O relatare cuprinsă în Dicţionarul Geografic al Judeţului Olt din anul 1895 menţionează despre ”Grădiştea Slatinei”: ”O măgură mare, situată la sud de Slatina, în gura văii Şopotului, care separa oraşul de Valea Oltului”. Denumirea de ”grădişte” provine din limba slavonă şi ar însemna ”cetăţuie”. Forma sa regulată, parcă zidită de mână de om - în formă de căciulă ţurcănească retezată în vârf, vine să întărească încărcătura simbolică a locului. 

Importanţa Dealului Grădişte pentru locuitorii oraşului de pe râul Olt este sporită, dincolo de legende şi poveşti, de faptul că, fiind „cel mai înalt deal din tot cuprinsul înconjurător” (conform Monografiei Judeţului Olt din 1944), în vârful său a fost construit un castel de apă fără de care Slatina nu ar fi putut devein oraşul modern din prezent.

 
Foto

Despre măgura Grădiştei din Slatina au apărut în timp şi zicale pe care locuitorii urbei le mai folosesc cu haz, ocazional, când unul sau altul se mai supără: ”Grădiştea e mare, să se dea în vale”, sau atunci când se spune o minciună exagerată: ”Ai întrecut Grădiştea”.

În ultimii ani, pe platoul Dealului Grădişte dn Slatina a fost ridicată Casa Căsătoriilor, un loc cu dublă funcţionalitate: oficiere căsătorii şi, totodată, sală de şedinţe pentru Consiliul Local, respectiv loc de dezbateri publice ale autorităţilor locale cu cetăţenii urbei. Deoarece accesul se face de regulă doar cu maşina din cauza locului, slătinenii nu se înghesuie decât ocazional să vină aici. De asemenea, tot pe platoul cu pricina a apărut, în urmă cu doar câţiva ani, prin tot felul de maşinaţiuni imobiliare premise de liderii autorităţilor locale - un cort alb de dimensiuni mari folosit de o firmă pentru organizarea nunţilor, cort ce întinează imaginea-simbol a Grădiştei şi a oraşului, în general. 

Nu în ultimul rând, tot pe platoul Dealului Grădişte a fost ridicat şi inaugurat, la 1 decembrie 2012, cel mai înalt drapel tricolor din ţară – 405 mp suprafaţă (27 mp lungime şi 15 mp lăţime), amplasat pe un soclu înalt de 15 metri, ceea ce face ca drapelul să se ridice la o înălţime totală de aproape 60 de metri deasupra solului.

Vă mai recomandăm pe aceeaşi temă:

Dealul Grădişte din Slatina, „banca“ preferată a locuitorilor în trecut. Ce spun istoricii despre comorile ascunse

VIDEO+FOTO La Slatina a fost inaugurat cel mai mare drapel tricolor din ţară

Dealul Grădiște din Slatina poate fi zărit de departe din mai multe unghiuri ale orașului   (FOTO: Mugurel Manea)

Imagini din aceeasi galerie
  • Dealul Grădiște din Slatina poate fi zărit de departe din mai multe unghiuri ale orașului   (FOTO: Mugurel Manea)
  • Dealul Grădiște din Slatina poate fi zărit de departe din mai multe unghiuri ale orașului   (FOTO: Mugurel Manea)
  • Dealul Grădiște din Slatina poate fi zărit de departe din mai multe unghiuri ale orașului   (FOTO: Mugurel Manea)
  • Dealul Grădiște din Slatina poate fi zărit de departe din mai multe unghiuri ale orașului   (FOTO: Mugurel Manea)
  • Pe Dealul Grădiște din Slatina a fost ridicat, la 1 Decembrie 2012, cel mai înalt drapel tricolor din țară la acel moment   (FOTO: Mugurel Manea)
  • Pe Dealul Grădiște din Slatina a fost ridicat, la 1 Decembrie 2012, cel mai înalt drapel tricolor din țară la acel moment   (FOTO: Mugurel Manea)
  • Dealul Grădiște din Slatina poate fi zărit de departe din mai multe unghiuri ale orașului   (FOTO: Mugurel Manea)
  • Dealul Grădiște din Slatina poate fi zărit de departe din mai multe unghiuri ale orașului   (FOTO: Mugurel Manea)
  • Dealul Grădiște din Slatina poate fi zărit de departe din mai multe unghiuri ale orașului   (FOTO: Mugurel Manea)
  • Dealul Grădiște din Slatina poate fi zărit de departe din mai multe unghiuri ale orașului   (FOTO: Mugurel Manea)
  • Dealul Grădiște din Slatina poate fi zărit de departe din mai multe unghiuri ale orașului   (FOTO: Mugurel Manea)
  • Dealul Grădiște din Slatina poate fi zărit de departe din mai multe unghiuri ale orașului   (FOTO: Mugurel Manea)
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările