Cum au ajuns liceele tehnologice la rata de promovare zero. „La noi, este performanţă să-l aduci pe elev la 5”

Diferenţele între filiera tehnologică şi cea teoretică s-au văzut, în acest an, mai mult ca niciodată, la BAC. „Performanţă este să-l aduci pe elev la 5“, spun profesorii din liceele unde copiii învaţă o meserie, intrând cu medii de admitere şi de 2 şi 3.

În anul cel puţin atipic din cauza pandemiei de coronavirus, elevii au înregistrat, la BAC, rezultate mai slabe decât în anii trecuţi. Sunt licee în care niciun elev n-a reuşit să promoveze, aceleaşi de ani buni. 

Vor fi din nou „analize“, poate schimbări de directori la sfârşitul verii, însă statistica rămâne, ca şi constatarea că liceele tehnologice duc foarte rar elevii spre performanţe teoretice.

25,9% rată de promovare la BAC la filiera tehnologică

În judeţul Olt, patru licee tehnologice se află în acest an pe lista nedorită a unităţilor cu rată de promovare zero la Bacalaureat. 

Rata de promovare pe filiera tehnologică a fost, luând în calcul doar promoţia curentă, în judeţul Olt, de doar 25,9%, faţă de 30,5% anul trecut şi faţă de 37,64% la nivel naţional. Pe filiera teoretică, rata de promovare în rândul absolvenţilor promoţiei curente din judeţ a fost 82,1% (87,3% în 2019), iar pe filiera vocaţională – 69,3% (76,6% în 2019).

Cei mai mulţi „picaţi“ au fost la Liceul Tehnologic Drăgăneşti - 13 candidaţi înscrişi, şase nu s-au prezentat, şapte nu au reuşit medii de cel puţin 6. La Liceul Tehnologic Crâmpoia, din 12 înscrişi, doar jumătate s-au prezentat la examen, iar aceştia au fost declaraţi respinşi. Nici de la Liceul Tehnologic Izvoarele nu s-a promovat, cei patru candidaţi fiind toţi respinşi. 

Un alt liceu cu niciun candidat reuşit a fost Liceul Tehnologic Liceul Tehnologic „Constantin Filipescu“ Caracal - doi candidaţi înscrişi, unul nu s-a prezentat, celălalt a reuşit să obţină nota 1 la Matematică, 2,25 la Biolohgie vegetală şi animală şi 5 la Limba Română. Aceste unităţi au renunţat, de altfel, la clasele de liceu, sau nu li s-a mai permis să le menţioneze în oferta educaţională, şi rămân doar cu cele de şcoală profesională.

„Să nu uităm că la aceste licee vin copii cu 1, cu 2 la Evaluarea Naţională, sau fără să fi susţinut examenul de Evaluare“, spune însă inspectorul şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Olt, Dana Ţârcomnicu. „Performanţă este să-l aduci pe elev la 5“, întăreşte ideea chiar directorul uneia dintre unităţile cu rată de promovare zero.

Este vorba de Liceul Tehnologic Izvoarele, unul care nu duce lipsă de elevi, pentru că populaţia şcolară în zonă, deşi în scădere, nu este o problemă la fel de mare cum se întâmplă în alte şcoli.  

„Copiii buni pleacă la oraş“

„Copiii buni pleacă la oraş, nu rămân aici, la noi vin după corigenţe. Există acea tendinţă de a se desprinde de părinţi. Şi mai există, din păcate, şi goana după un loc la liceu, indiferent de cât poate copilul, pentru că, încă aceasta este percepţia, eşti considerat prost dacă nu ajungi la liceu, e o ruşine să faci şcoala profesională“, spune directorul şcolii, Eugenia Mateşică. 

La şcoala pe care o conduce s-au înscris în acest an, doar din Izvoarele, 27 de copii. După trei ani de şcoală profesională vor obţine o calificare. Au meserii care se caută pe piaţă, în industria alimentară. Fac stagii de practică la brutării şi patiserii din zonă şi unii chiar îşi câştigă propriii bani încă de pe băncile şcolii. Nu este, însă, o alegere făcută cu inima deschisă, ci ca o ultimă soluţie, recunoaşte profesoara Mateşică. 

Pentru că părinţii lor nu sunt mulţumiţi cu ea, pentru că nu are la bază o consiliere reală privind cariera, nu există aşa ceva în şcoala românească, de-abia se fac primii paşi; pentru că elevii nu ştiu ce vor, ce li se potriveşte; pentru că provin din familii, multe, dezinteresate de educaţia copiilor lor; pentru că…

Şefa IŞJ Olt recunoaşte, pe de altă parte, că a dispărut şi pasiunea dascălilor, rar copiii mai găsesc modele, şcoala nu ţine pasul cu interesele generaţiei actuale, iar totul se traduce, cel puţin atunci când vine vorba de liceele tehnologice, în „şi dacă nu învaţă, măcar să vină la şcoală, să scadă numărul de absenţe“. Un elev pierdut, un elev care abandonează, înseamnă şi bani nealocaţi, costul standard/elev a dus la astfel de calcule. 

Chiar evaluarea şcolilor se face pe astfel de cifre seci – rată de promovare, număr de absenţe, abandon şcolar etc. - , care nu ţin cont de faptul că statul mai uită să deconteze naveta, că uită să investească în atelierele-şcoală, vechi de peste 30 de ani, că susţine cu burse ridicol de mici performanţa etc..

Probleme în lanţ

„Am avut anul acesta mari-mari probleme cu părinţii, care spuneau că ştiu ei, au auzit ei că nu putem să-I lăsăm pe copii corigenţi. I-am întrebat de ce-i mai trimit la şcoală, dacă suntem obligaţi să le punem anumite note. Erau copii care aveau note de corigenţă dinainte de pandemie“, spune prof. Mateşică, Liceul Tehnologic Izvoarele având şi şcoală gimnazială. Cei mai buni elevi din gimnaziu pleacă însă spre liceele teoretice. Sunt acei copii care „trag tare“ şi cărora le sunt alături, constant, părinţii.  Este diferenţa enormă pe care o reclama, la fiecare discuţie, profesorii din unităţile tehnologice.

„Avem elevi pe care-I învăţăm alfabetul. Nu lucrăm cu elevi de 9 şi 10 în gimnaziu, îi învăţăm tabla înmulţirii în clasa a IX-a. Şi atunci, în cazul liceelor teoretice, a cui e performanţa, a liceului, sau a meditaţiilor?!“, reclamă aceştia, care cer, în schimb, cu înverşunare, „separarea apelor“. Scăderea numărului de locuri la liceu, proportional cu creşterea numărului celor de la şcoala profesională, ar corespunde de departe realităţii.

„Cei care vor să facă un liceu diupă terminarea şcolii profesionale au această posibilitate la seral, chiar şi la noi la şcoală, şi aleg această variantă“, mai spune dir. Mateşică. Profesorii din liceele tehnologice şi-ar dori chiar mai mult, ar vrea un sistem bine pus la punct încă din gimnaziu, o evaluare obiectivă a fiecărui elev în parte şi o orientare către ceea ce li se potriveşte, o meserie pentru care au aptitudini. Până atunci însă, „surprizele“ ca elevi cu medii de absolvire în gimnaziu între 7 şi 9 să obţină doar 2, 3 sau 4 la Evaluarea Naţională tot apar, iar aceşlti elevi ajung la liceele tehnologice.

„Este goana după un loc la liceu“, conchide şefa IŞJ Olt, prof. Dana Târcomnicu, taxând pe de o parte apetitul părinţilor de a vedea în carnetele copiilor note mari, care de multe ori nu au nimic de a face cu performanţele reale ale elevilor, iar pe de alta, complicitatea profesorilor.

VĂ RECOMANDĂM ŞI: 

Cum arată şcolile tehnologice din Ungaria. Profesorii români care au rămas marcaţi după contactul cu rigoarea modelului maghiar