Cât de des se spală românii pe dinţi. Câţi folosesc sarea sau guma de mestecat pentru igiena orală

Cât de des se spală românii pe dinţi. Câţi folosesc sarea sau guma de mestecat pentru igiena orală

Statul alocă sume derizorii sănătăţii orale, populaţia nu economiseşte pentru servicii stomatologice, iar copiii şi adolescenţii se confruntă cu probleme majore din sfera cavităţii bucale de foarte devreme. Ce spun studiile statistice.

Ştiri pe aceeaşi temă

 Rezultatele mai multor studii au fost cuprinse într-un amplu material informativ postat pe site-ul direcţiei de Sănătate Publică Olt, cu ocazia promovării campaniei Zâmbeşte cu încredere. Sănătate orală pentru toţi !. Conform acestora, România se situează pe ultimele locuri în Europa în privinţa sumelor cheltuite pentru sănătate orală, în schimb este pe locul IV (din datele furnizate de Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerului în 2019) în ceea ce priveşte ratele de incidenţă şi mortalitate prin cancere ale buzelor şi cavităţii bucale, după Letonia, Ungaria si Slovacia. Lipsa igienei orale duce în timp la afectarea întregii sănătăţi a organismului, aspect pe care nu pare că îl conştientizează românii.

Cât de des te speli pe dinţi – întrebarea adresată copiilor şi adolescenţilor

„Reţeaua de cercetare HBSC (Health Behaviour in School-Aged Children-World Health Organization Collaborative cross-national survey), colaborare mondială pentru studii transnaţionale, colectează, la fiecare patru ani, date privind starea de sănătate, mediul social şi comportamentele copiilor cu vârste de 11, 13 şi 15 ani. Aceşti ani marchează o perioadă de creştere a gradului lor de independenţă, care poate influenţa dezvoltarea comportamentelor lor legate de sănătate.

 În studiul realizat de HBSC, referitor la sănătatea orală a copiilor din România, frecvenţa cu care elevii adoptă comportamente de igienă orală a fost măsurată printr-un singur item: Cât de des te speli pe dinţi?

Variantele de răspuns care le-au fost oferite copiilor au fost: mai des de o dată pe zi, o dată pe zi, cel puţin o dată pe săptămâna, dar nu zilnic, mai rar decât o dată pe săptămână, niciodată. În analiza derulată, au fost luate în considerare toate răspunsurile care indicau faptul că ei se spălau pe dinţi mai des de o dată pe zi“, se precizează în materialul informativ citat. S-a urmărit tendinţa înregistrată pentru periajul dentar în intervalul 2006-2018, observându-se că este vorba de o evoluţie, în cazul fetelor procentul celor care se spală pe dinţi crescând de la 55,2% (în 2006) la 60,3% (în 2018), în vreme ce în cazul băieţilor creşterea a fost de la 37,8%, la 44,5%.

„În cazul ambelor categorii de gen se înregistrează o creştere a frecvenţei acestui comportament, însă în continuare se păstrează diferenţe de gen, fetele înregistrând o frecvenţă mai ridicată pe tot parcursul intervalului“, spune cercetarea HBSC 2018. Conform rezultatelor raportate, unul din doi elevi din România nu se spală pe dinţi conform normelor de igienă dentară, respectiv cel puţin de două ori pe zi. „Având în vedere asocierea unei sănătăţi orale precare cu riscul pentru boli cardiovasculare, diabet, boli metabolice, se impune dezvoltarea unor măsuri de promovare a sănătăţii orale ca parte integrată a promovării sănătăţii în general. Creşterea frecvenţei periajului dentar poate fi realizată prin educarea timpurie a copiilor de către părinţi, dar şi prin campanii susţinute în şcoli, comunitate sau mass-media. Practicarea regulată şi corectă a periajului dentar după mesele principale este o condiţie uşor de atins şi necesară pentru a îmbunătăţii sănătatea orală şi generală a copiilor şi adolescenţilor“, recomandă specialiştii.

Ce spun datele care măsoară comportamentul adulţilor

Cât despre populaţia adultă a României, un studiu din 2017 arată că „cei mai mulţi dintre respondenţi se spală pe dinţi de două ori pe zi (44%). Procentul respondenţilor care se spală pe dinţi din două în două zile sau niciodată este de 7%. Momentele zilei în care românii efectuează igiena orală sunt dimineaţa şi seară. Aproximativ 8% dintre aceştia se spală pe dinţi şi după fiecare masă sau gustare“.

Răspunsurile în detaliu arată care este frecvenţa:

- După fiecare masă 12%

- Dimineaţa 47%

- De două ori pe zi 44%

- La prânz 4%

- Zilnic 37%

- Înainte de a merge la culcare 41%

- Din două în două zile 5%

- După fiecare masă 8%

- Nu mă spăl pe dinţi 2%.

„Cea mai mare parte a respondenţilor efectuează periajul dinţilor pentru 2 minute. O proporţie foarte mică a respondenţilor acordă periajului sub 1 minut. Cea mai mare parte a respondenţilor (90%) folosesc periuţa şi pasta de dinţi pentru curăţarea dinţilor. În completare, 15% folosesc şi aţa dentară, iar 29% şi apa de gură. Alţi români menţionează şi bicarbonatul de sodiu, tratamentele pentru paradontoză şi sarea pentru igiena bucală. Un număr de aproximativ 30 (2%) de respondenţi au declarat că nu efectuează niciodată periajul dinţilor. (…) Categoriile de respondenţi care nu efectuează periajul dinţilor pentru menţinerea unei igiene orale în cea mai mare proporţie sunt bărbaţii, respondenţii din mediul rural şi cei cu vârste de 50-64 de ani“, mai spun studiile.

Alte aspect cuprins în studio arată că 37% dintre respondenţi au fost la dentist în ultimele 6 luni. La polul opus, un procent de 18% dintre respondenţi nu au mai fost la dentist de mai bine de 5 ani.

Populaţia din mediul urban merge mai des la dentist (şi cabinetele medicilor stomatologi sunt concentrate tot în mediul urban), între mediul urban şi cel rural fiind o diferenţă de 17 procente atunci când vine vorba de vizitele la dentist.

„Totodată, numărul respondenţilor din mediul rural care au avut drept motiv pentru vizita la dentist detartrajul sau controlul de rutină este mai scăzut, decât cel al românilor din mediul urban. Aceleaşi diferenţe există inclusiv în ceea ce priveşte respondenţii cu venituri mai scăzute, care au apelat la dentist mai mult pentru dureri de dinţi şi tratamente medicale. Frecvenţa cu care respondenţii declară că îşi schimbă periuţa de dinţi este de 3 luni pentru mai mult de jumătate dintre respondenţi. Procentul celor care îşi schimbă periuţa de dinţi anual sau mai rar este de 4%“, se mai menţionează în analiza de pe site-ul DSP Olt.

Dinţii copiilor sunt neglijaţi de către părinţi

Un studiu mai vechi citat în acelaşi material,  realizat în 2013 pe un grup de peste 6.700 elevi cu vârste între 5 şi 13 ani, din 7 oraşe  (Bucureşti, Iaşi, Constanţa, Timişoara, Cluj, Oradea, Craiova), confirmă faptul că dinţii copiilor sunt neglijaţi de către părinţi. Astfel, 75% dintre copiii cu vârsta între 5 şi 13 ani au carii pe dinţii temporari, 4 din 10 copii de până în 13 ani au deja carii pe dinţii definitivi, iar 90% dintre acestea sunt netratate. 4% din numărul de dinţi afectaţi au fost deja extraşi din cauza cariilor. De asemenea, 38% dintre copii au placă dentară microbiană semnificativă, fapt ce semnalizează o stare de igienă orală precară.

În urma aplicării unui  alt chestionar, elaborat de specialiştii Institutului National de Sanatate Publica pentru a evalua practicile populaţiei generale privind sănătatea orală, cu 23 de întrebări,  s-au obţinut alte rezultate interesante.  39,8 % dintre respondenţi au avut vârsta până la 18 ani, iar restul ≥19 ani. 74, 1 % au fost femei, 59,4 % din mediul urban, iar 23, 4 % lucrează în domeniu medical. Iată ce au răspuns în acest caz cele peste 4.500 persoane chestionate:

- 18 % dintre participanţi se spală de mai puţin de două ori pe zi pe dinţi;

-  33,7 % se spală mai puţin de două minute pe dinţi;

- 33,6 % după ce mănâncă, în maximum 15 minute.

- 70,2 % din respondenţi au fost instruiţi cu privire la tehnica corectă de periaj al dinţilor;

- 28,2 % îşi schimbă lunar periuţa de dinţi.

Referitor la mijoacele utilizate pentru asigurarea igienei orale:

- 1,9 % nu utilizează pastă de dinţi;

- doar 57,3 % utilizează o pastă de dinţi cu fluor;

-  24, 7 % folosesc doar periuţa de dinţi;

- 55,6 % folosesc apa de gură;

-  29, 5 % folosesc aţa interdentară;

- 48, 7 % utilizează guma de mestecat ca mijloc de asigurare a igienei orale;

-  24,9 % folosesc scobitori.

Referitor la consumul de produse îndulcite, alcool şi fumat:

  • doar 50,4 % dintre respondenţi nu consumă zilnic dulciuri;
  • 53,4 % nu consumă zilnic băuturi acidulate îndulcite;
  • 61, 3 % nu consumă deloc băuturi alcoolice;
  • 20,1 % dintre participanţii la studiu fumează.

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările