„Agricultura verde“, marea provocare pentru fermieri în următorii ani. „Foarte mulţi riscă să piardă pariul“
0
Banii europeni alocaţi fermierilor pentru perioada 2023-2027 vor putea fi accesaţi în condiţii diferite de exerciţiile financiare anteriore, astfel că doar cine are informaţia şi va ţine cont de noile orientări europene va rămâne pe piaţă.
Planul Naţional Strategic, aflat la această dată în transparenţă decizională, este documentul care trasează liniile programelor de finanţare a agriculturii cu bani europeni în perioada 2023-2027. Pentru această programare s-au organizat timp de aproximativ doi ani consultări cu fermierii, cu mediul academic, cu structurile asociative, iar forma finală va fi transmisă către instituţiile europene.
„De la fermă la furculiţă“, „green deal“ şi alte încercări
Sunt deja ani de când se tot vorbeşte despre faptul că va veni vremea în care cu toţii să punem umărul pentru o economie verde. În agricultură, concepte precum „green deeal“ (pactul verde) sau „Farm to Fork“ (de la fermă la furculiţă) vor fi implementate din exerciţiul financiar care bate la uşă. De modul cum vor fi pregătiţi fermierii să se adapteze noilor condiţii ţine şi viitorul lor pe piaţă, spune consultantul Ion Păunel, care este şi fermier şi preşedintele unei structuri asociative a producătorilor.
„Nu mai vorbim de Planul Naţional de Dezvoltare Durabilă (PNDR), aşa cum am avut în 2007-2014 şi 2014-2020, vorbim de Planuri Naţionale Strategice (PNS) care vor fi aplicate de fiecare stat membru. Venind cu această nouă denumire vedem că şi politica agricolă comună cunoaşte noi oportunităţi, noi cerinţe şi obligaţii şi, bineînţeles, vedem o altă abordare vizavi de ceea ce-nseamnă mediu, climă, agricultură verde. Regăsim abordări de genul „de la fermă la furculiţă“ (from farm to fork), „green deal“ şi aşa mai departe. Toate aceste cerinţe din partea Uniunii Europene şi schimbări pe care le aduce politica agricolă comună trebuie să se regăsească şi în liniile de finanţare din PNS. Şi vom avea pentru prima dată noi denumiri: eco-schemă, green-deal, pact verde european“, explică Păunel.
O sumă importantă din banii alocaţi fiecărui stat membru trebuie direcţionată către aceste noi tipuri de provocări. Pentru Mediu şi climă bugetul fiecărui stat trebuie să fie de minimum 28% din totalul fondurilor alocate prin PNS, iar pentru o agricultură durabilă alţi 32%. Sunt bani care se vor regăsi atât în plăţile directe pe care fermierii vor continua să le primească prin pilonul 1 (subvenţiile directe APIA, aşa cum sunt ele cunoscute), cât şi fonduri acordate prin pilonul 2 pentru dezvoltarea fermelor.
Mai puţine îngrăşăminte chimice şi pesticide
Agricultura bio şi eco ocupă la acest moment un segment redus în România, însă în următorii ani, de voie, de nevoie, foarte mulţi fermieri vor fi obligaţi să se îndrepte către acest sector. Cu cât o fac mai devreme, adaptându-se noilor condiţii, cu atât mai bine, crede Păunel. Asta pentru că până în 2030 trebuie atinse câteva ţinte importante: reducerea cu 50% a cantităţii de îngrăşăminte chimice folosite în agricultură, reducerea cu 25% a cantităţii de pesticide, conversia a cel puţin un sfert din suprafaţă către agricultura eco sau bio. „Aici este o mare întrebare, să reducem cantităţile de substanţe chimice cu 50% până în 2030, dar 50% faţă de ce? Faţă de ceea ce am utilizat până acum? Faţă de normele recunoscute la nivel naţional, sau se va face o politică agricolă comună în care fiecare cultură în parte, fiecare exploataţie, are nevoie de o anumită cantitate de fertilizanţi?“, întreabă Ion Păunel.
Cei mai mulţi dintre fermierii români, spune consultantul, utilizează cantităţi poate şi de patru ori mai mici decât fermierii din alte state, iar asta pentru motivul simplu că nu-şi permit costurile. Din viitorul exerciţiu finaciar fermierii vor primi şi mai mulţi bani dacă accesează eco-scheme, un alt termen cu care trebuie să se împrietenească. Vor fi bani, dar şi obligaţia, spre exemplu, pentru a lăsa parte din teren nelucrat, pârloagă, pentru a stimula biodiversitatea. E vorba de practici prietenoase cu mediul, care le vor aduce bani agricultorilor şi ca o compensare a faptului că renunţând treptat la agricultura convenţională produsele lor vor fi mai sănătoase, de o mai bună calitate, însă productivitatea va avea de suferit. Va fi o luptă dură ca fermierii să ajungă să câştige mai mult producând mai puţin.
„Dacă Ministerul Agriculturii, formele asociative, toţi cei implicaţi nu vor reuşi să transmită fermierilor ceea ce ne aşteaptă, foarte mulţi vor pierde pariul cu agricultura şi pe aceste considerente“, a conchis Ion Păunel.
Se încarcă comentariile...
