Sibiul, un nume vechi de 1.000 de ani

Sibiul, un nume vechi de 1.000 de ani

Sibiul gazduieste in fiecare an numeroase evenimente culturale - Foto Arhiva Adevărul

Istoricii spun că numele judeţului vine din latinescul Cibiensis – Cibinium, iar denumirea judeţului are aproape 1.000 de ani.

Ştiri pe aceeaşi temă

 

Judeţul a preluat actualul nume după marea unire din 1918. ”Denumirea are aproape 1.000 de ani. Vine din latină, pentru că prima atestare a Sibiului a fost în 1191 – prepozitura Cibiensis. Din Cibiensis – Cibinium a venit Sibiu, iar judeţul a preluat numele după marea unire din 1918. Sibiul, în germană, maghiară şi română a avut altă denumire – Hermannstadt, Szeben, Sibiu, iar asta arată că existau populaţii bine definite, care s-au raportat distinct faţă de oraş în sine”, explică istoricul Răzvan Pop. 
 
Prepozitura Cibiensis
 
Prima menţiune documentară referitoare la ţinuturile sibiene datează din 20 decembrie 1191, când papa Celestin al III-lea confirmă existenţa prepoziturii libere a germanilor din Transilvania, prepozitură care şi-a avut sediul la Sibiu. Menţionat încă sub numele de Hermannsdorf în anul 1321, în a doua jumătate a secolului Sibiul obţine calitatea de civitas, într-un document din 1366 fiind pomenit numele localităţii prima dată sub forma Hermannstadt. Spre sfârşitul secolului al XV-lea se formează instituţia numită Universitatea săsească, aflată în fruntea ierarhiei administrative a tuturor saşilor, condusă de un jude regal, mai târziu comite al saşilor.
 
Perioada medievală se caracterizează în Sibiu printr-o dezvoltare economica continuă, marcată de activitatea breslelor. Primele statute ale acestora (1376) enumeră 19 bresle cu 25 meserii. Numărul breslelor a crescut treptat, în a doua jumătate a secolului al XVI-lea existând 29 de bresle, iar spre 1780 erau atestate 40, într-o perioadă în care deja crescuse considerabil rolul manufacturilor.
 
Sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul celui următor au fost marcate de conflictele militare care vor influenţa şi evoluţia vieţii economice şi sociale din Sibiu. Ne referim aici, mai întâi, la evenimentele legate de campaniile lui Mihai Viteazul, la bătălia de la Şelimbăr (1599) şi la asediul la care este supus Sibiul între 1601-1603 de către trupele lui Sigismund Báthory. Peste mai puţin de un deceniu (1610) Sibiul este ocupat de armata principelui Gabriel Báthory. Odată cu înfrângerea turcilor de către austrieci la sfârşitul secolului al XVII-lea, Transilvania devine mare principat în cadrul Imperiului Habsburgic cu capitala la Sibiu.
 
Manifestul de la Blaj, redactat la Sibiu
 
În prima jumătate a sec. XIX un nou val de colonişti, landlerii, se aşează în Sibiu, mai precis în Neppendorf. Treptat prezenţa populaţiei româneşti în oras este tot mai vie, Sibiul devenind spre mijlocul secolului al XIX-lea centrul spiritual al luptei pentru emanciparea acestei naţiuni. În cadrul luptei de eliberare naţională a românilor, la Sibiu este redactat de către Simion Bărnuţiu manifestul – proclamaţie către români citit la Blaj, şi tot la Sibiu îşi va avea sediul Comitetul naţional permanent român sub presedinţia episcopului Andrei Şaguna. 
 
În 1863 îşi deschide aici lucrările Dieta Transilvaniei care votează legea privind egala îndreptăţire a naţiunii române şi a confesiunilor sale. Din Sibiu activează Partidul Naţional Român din Transilvania, care declanşează cea mai amplă mişcare social-politică din a doua jumătate a secolului al XIX-lea – Mişcarea memorandistă, în condiţiile în care, începând cu 1867, Transilvania a fost anexată Ungariei în cadrul Imperiului Austro-Ungar.
 
Dezvoltare economică şi socială fără precedent
 
A doua jumătate a secolului al XIX-lea şi primul sfert al secolului XX sunt caracterizate de o dezvoltare economică şi socială fără precedent în Sibiu. La început de secol XX, Sibiul este un oraş vibrant în pas cu vremea: este al 3-lea oraş din Imperiul Austro-Ungar iluminat electric si al doilea în care se introduce tramvaiul electric. Primul cinematograf se deschide în 1909 şi apar primele WC-uri publice în 1910.
 
Dezvoltarea urbanistică, economică şi socială de care se bucură Sibiul la începutul sec. XX este frânată de izbucnirea primului război mondial. Denumirea oraşului se schimbă oficial în Sibiu în 1919, iar străzile primesc denumiri româneşti. În 1945, după al doilea război mondial, începe deportarea saşilor spre URSS. 2800 persoane de etnie germană au fost deportate, şi mulţi dintre ei nu s-au mai întors niciodată.
 
Reşedinţă de judeţ din 1968
 
Sistemul comunist cu mici excepţii nu s-a atins de oraşul vechi, iar Sibiul devine reşedinţa judeţului cu acelaşi nume în 1968. La 21 decembrie 1989 încep la Sibiu demonstraţiile anticomuniste continuate în 22 decembrie, soldate cu 89 de morţi şi sute de răniţi. Sibiul a fost al doilea oraş, chronologic, după Timişoara, care s-a ridicat împotriva dictaturii comuniste.(sursa: www.sibiu.ro)
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: