VIDEO Preţul plătit pentru tehnologie. Metalele rare folosite pentru dispozitivele avansate, extrase de copiii-mineri

VIDEO Preţul plătit pentru tehnologie. Metalele rare folosite pentru dispozitivele avansate, extrase de copiii-mineri

Copiii din Congo puşi să muncească de la vârsta de 4 ani, în minele de cobalt Foto dailymail.co.uk

Drasticele schimbări climatice din ultimii ani au readus în atenţia specialiştilor soluţiile existente pentru salvarea planetei. Discuţiile pe această temă evită, în general, subiectul victimelor colaterale care reprezintă preţul plătit ca mare parte a populaţiei să se bucure de tehnologiile de ultimă generaţie.

Ştiri pe aceeaşi temă

 

Se pune tot mai mult accent în ultima perioadă pe maşinile electrice care reprezintă una dintre soluţiile salvatoare ale acestei planete extrem de poluate. Numai că bateriile acestor maşini sunt făcute din nichel, cobalt, grafit şi litiu.

 
Calcularea amprentei acestei industrii asupra sănătăţii planetei ar trebui sa înceapă cu mineritul pentru extragerea acestor metale, cred unii comentatari ai fenomenului. Cel mai mult nichel provine din Indonezia, cobaltul din Congo, grafitul din China, iar litiul din Chile.
 
Pe lângă impactul de mediu, problemele sociale legate de minerit sunt şi ele uriaşe. Copiii sunt folosiţi de secole în minerit, fiind singurii care încap prin galeriile înguste din subteran.
 
Congo este cel mai mare producător mondial de cobalt, cu 60% din rezervele planetei. În urmă cu doi ani, Sky News a investigat minele Katanga, din sudul - estul Republicii Democrate Congo (RDC), descoperind doi copii de 4 şi respectiv 8 ani. Ambii lucrau în vastele mine pentru a extrage cobalt. Făceau parte dintr-o armată de copii, estimată la 40.000 de suflete, care erau obligaţi să lucreze într-un mediu unde praful roşu toxic le ardea ochii şi riscau să sufere de boli de piele şi boli de plămâni fatale.
 
În Congo există şi acum o lege care interzice înrobirea copiilor minori, dar nimeni nu o respectă. Reportajul celor de la Spy News a scos la lumină fenomenul copiilor-mineri şi viaţa de coşmar pe care aceştia sunt obligaţi să o trăiască pentru a supravieţui. Un material apărut în „Daily Mail” pe această temă a fost sursă de inspiraţie pentru realizarea acestui articol.
 

Preţul teribil pentru ca noi să respirăm aer curat este plătit de zeci de mii copii - mineri cu propria sănătate ruinată şi, probabil, în cazul multora, cu o moarte precoce. Cobaltul reprezintă un atentat la sănătate, provocând o boală respiratorie care-i poartă numele – „cobalt lung” sau „boala plămânului negru”, o formă de pneumonie care provoacă tuse, duce la incapacitate permanentă şi chiar moarte.

Până şi consumul de legume cultivate în solul local poate provoca vărsături şi diaree, leziuni tiroide şi boli pulmonare fatale, în timp ce păsările şi peştii nu pot supravieţui în zonă. Eşantioane de sol prelevate din mediul minier de către medici de la Universitatea din Lubumbashi, cel mai apropiat oraş, arată că regiunea este printre primele zece cele mai poluate zone din lume. Locuitorii din apropierea minelor, din sudul ţării, au avut concentraţii urinare de cobalt de 43 mai mari decât în mod normal. Nivelurile de plumb au fost de cinci ori mai mari, cadmiu şi uraniu de patru ori mai mari, potrivit „Daily Mail”.
 
Nimeni nu ştie nici astăzi cât de mulţi copii au murit în minele de cobalt din regiunea Katanga. Organizaţia Naţiunilor Unite estima că pe an mor în jur de 80 de copii, dar cele mai multe decese nu au fost înregistrate, cadavrele fiind îngropate în molozul tunelurilor prăbuşite. Iar cei care au  supravieţuit, s-au ales cu boli cronice de la vârste foarte fragede. Copile sub zece ani au devenit ţinta atacurilor sexuale în mine şi multe au rămas însărcinate.
 
Jurnaliştii de la Spy News au fost primii care au scos la iveală un subiect atât de sensibil - cel al folosirii copiilor pentru această industrie, o problemă spinoasă a cărei rezolvare din păcate nu s-a găsit nici până în zilele noastre. Aproape fiecare mare producător de motoare care se străduieşte să producă milioane de vehicule electrice îşi cumpără în continuare cobaltul din săracul stat central african. 
 
Extras cu forţa de muncă ilegală, metalul este apoi transportat în Asia, unde producătorii de baterii îl folosesc pentru a face produsele lor mai uşoare, mai durabile şi reîncărcabile.
 
Apariţia vehiculelor cu consum redus de energie a dus la o creştere extraordinară a cererii de cobalt. În timp ce o baterie de smartphone utilizează nu mai mult de 10 grame de cobalt rafinat, o maşină electrică are nevoie de 15 kg.
 
Graba la nivel mondial de a aduce milioane de vehicule electrice pe drumurile lumii a creat un mare avantaj giganţilor auto care au înţeles de unde poate veni prosperitatea şi au investit în dezvoltarea vehiculelor alimentate de baterii, printre care General Motors, Renault-Nissan, Tesla, BMW şi Fiat-Chrysler.
 
Aminteam de faptul că din Congo, cobaltul ajunge în Asia. În acest sens, există intermediari chinezi care deţin supremaţia, stând în barăci, pe marginea drumurilor, lde la graniţa cu Zambia şi cumpără direct de la producător, oferind 40 de lire pentru o tonă de roci bogate în cobalt. De aici, cobaltul ajunge cu vaporul în China, fiind vândut unor lanţuri complexe de aprovizionare care alimentează gigantele multinaţionale.
 
După Congo, Australia este următoarea cea mai mare sursă de cobalt, cu rezerve de 1 milion de tone, urmată de Cuba, China, Rusia, Zambia şi Zimbabwe.
 
Producătorul de maşini Tesla - lider de piaţă în vehiculele electrice - planifica în urmă cu doi ani să producă 500.000 de maşini pe an, declarând că va avea nevoie de 7.800 tone de cobalt pentru a realiza acest lucru.
 
Încă de atunci se estima o creştere a preţului cobaltului, pe măsură ce lumea se pregătea pentru revoluţia automobilelor electrice. Prin urmare, era de aşteptat ca unele corporaţii îşi anulează contractele cu minele reglementate, în avantajul minelor mai ieftine care folosesc în locul tehnologiilor munca umană, mult mai rentabilă.
 
Din metalele rare se produc şi componentele pentru echipamentele care produc energia solară şi eoliană, spre exemplu.

Unul dintre copii descoperiți de jurnaliniști în minele de Cobalt din Congo certat de supraveghetor Foto dailymail.co.uk

Imagini din aceeasi galerie
  • Unul dintre copii descoperiți de jurnaliniști în minele de Cobalt din Congo certat de supraveghetor Foto dailymail.co.uk
  • Doi copii de 8 și respectiv 11 ani în armata de copii mineri din Congo Foto dailymail co uk
  • Monica o copilă de doar 4 ani în armata de copii minieri din Congo Foto dailymail co uk
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările