VIDEO FOTO Calea ferată cu elemente unice şi cel mai lung şi mai înalt viaduct: rămăşiţele capodoperei uitate a CFR

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Calea_ferată Vâlcea_Vâlcele - marile bijuterii inginereşti - Viaductul Topolog - Argeş cel mai înalt şi mai lung din ţară  Foto ciclism ro
Calea_ferată Vâlcea_Vâlcele - marile bijuterii inginereşti - Viaductul Topolog - Argeş cel mai înalt şi mai lung din ţară  Foto ciclism ro

Vâlcea - Vâlcele, o cale ferată cu elemente unice în România, un proiect măreţ de pe vremea comunistă, apare an de an în toate planurile de dezvoltare ale SNCFR, deşi faptic nu mai există, fiind în paragină, abandonat.

GALERIE FOTO

O lucrare aproape terminată în 10 ani nu a putut fi finalizată nici după 30 de ani de la Revoluţie. Este vorba despre un proiect de cale ferată care în 1989 apărea finalizat în proporţie de peste 70% şi care astăzi există doar în acte, fiindcă în realitate pe cei 40 de kilometri destinaţi nu mai este niciun centimetru de linie ferată.

El continuă însă să existe ca proiect în Master Planul de Transport al tuturor guvernelor din ultimele trei decenii, cu termen de finalizare în 2030. În Bugetul Transporturilor 2019, spre exemplu, la Capitolul Infrastructură feroviară a fost prevăzută, ca o ironie, alocarea a 30 milioane lei, pentru demararea celor 30 de kilometri aferenţi liniei noi de cale ferată Vâlcea - Vâlcele, în contextul în care suma necesară este, după unii, de peste jumătate de milion de euro. 

De altfel, de fiecare dată au fost cuprinse în bugetele anuale în dreptul acestui proiect sume ridicole, doar ca să justifice interesul mascat al autorităţilor: de sute de mii sau maximum 1 - 2 milioane de euro.

Calea ferată Vâlcea - Vâlcele este echivalentul feroviar al mult disputatei autostrăzi Piteşti - Sibiu, o altă himeră, dar în comparaţie cu cea din urmă, primul proiect nu a existat doar pe hârtie, ci în realitate, fiind făcut praf de toată clasa politică de după 1990.

Ce a mai rămas din „cel mai mare experiment feroviar de pe vremea comunismului”, simbolizat, cel mai probabil„ printr-un „grandios monument de artă feroviară, un viaduct lung de aproximativ 1,4 km pe care ar trebui să se fi format cea mai scurtă magistrală feroviară între capitală şi vestul ţării (linia ferată Vâlcele - Râmnicu Vâlcea)”, am descoperit pe YouTube. Aici a fost urcată recent o postare despre cel mai lung viaduct din România, o capodoperă inginerească. O operă care s-a transformat într-o pădure suspendată, pe terasamentul căii ferate crescând tot felul de plante, buruieni şi arbuşti.

Alunecările de teren nu mai constituie o problemă 

Ani la rând, guvernele au pretextat că nu pot finaliza grandiosul şi îndrăzneţul proiect, pentru realizarea căruia s-a depus o impresionantă muncă, pe motivul instabilităţii accentuate a terenului. Alunecările de teren au şi fost pretextul invocat pentru care nu s-au continuat lucrările, deşi lipsa de finanţare, incompetenţa şi lipsa de implicare au fost adevăratele probleme. Într-un răspuns dat unui parlamentar vâlcean de fostul ministru al Transporturilor Răzvan Cuc se anunţa în luna septembrie 2019 încheierea supravegherii şi monitorizării stabilităţii terenului. Monitorizare pentru care s-au cheltuit anual milioane de lei.

Lucrările la porţiunea de cale ferată de nici 40 de kilometri au demarat în 1979, după mai bine de jumătate de secol de studii. 

Alternativa feroviară la autostrada Piteşti - Sibiu, îngropată de toate guvernele

Ideea acestui tronson feroviar Vâlcea - Vâlcele a fost de la bun început de a scurta distanţa între Oltenia şi Ardeal cu 100 de kilometri, dintre Capitală şi ieşirea din ţară, de la Arad.

În acest moment, pentru a ajunge pe calea ferată de la Bucureşti la Sibiu trebuie fie să alegi ruta prin Braşov, fie prin Piteşti - Craiova. Proiectul urmărea ca în loc de Craiova, de la Piteşti calea ferată să meargă direct spre Râmnicu Vâlcea, şi de aici mai departe pe Valea Oltului, pe ruta feroviară deja existentă. Linia începea din nordul oraşul Piteşti (Vâlcele) şi mergea până în nordul oraşului Râmnicu Vâlcea (Bujoreni). 

Zece ani de eforturi supraomeneşti îngropate în ultimele trei decenii

După 10 ani de eforturi uriaşe, cu traversări de văi largi şi dealuri înainte, lucrări de inginerie şi artă impresionante, proiectate şi executate, în 1989 se inaugura noua „realizare grandioasă”, deşi lucrările nu fuseseră finalizate în totalitate. În „Mersul trenurilor” din 1990 apărea modificat doar numele unor staţii (tabela 219) Ciofrângeni în loc de Schitu Matei şi Sâmnic în loc de Blidari.  

Pentru tunelurile Ploştina (Argeş) de 1.910 metri si Gibei (Vâlcea) 2.250 metri, ambele cu gabarit de electrificare şi linie simplă, s-a folosit pentru prima oară în construcţiile feroviare româneşti scutul integral mecanizat. Viaductele însumează peste 2,8 km, cel mai spectaculos fiind cel de la Topolog de aproximativ  1,4 km şi înălţime maximă 48 metri, cu susţinere pentru linie dublă, cel care apare şi în imaginile postate pe YouTube.

Trenul fantomatic de pe un tronson - capodoperă inginerească

Un singur tren a circulat de atunci, în vara anului 198989, pe noua cale ferată, şi acela încărcat cu piatră, adus să testeze rezistenţa Viaductului Topolog. După Revoluţie, lucrările au fost sistate, iar proiectul a intrat în conservare. 

În 1996, ruta era finalizată în proporţie de 73%. Viaductul Topolog este şi astăzi cel mai înalt, comparabil cu înălţimea InterContinentalului şi cel mai lung din România. A fost „victimă colaterală”, ca întregul tronson, a neînţelegerilor dintre CFR SA şi italieni - a căror firmă a câştigat în 2003 reluarea lucrărilor, care a durat până după alegerile din 2004. Apoi, una dintre cele mai mari investiţii din România, cu tuneluri, viaducte - adevărate bijuterii inginereşti şi zeci de poduri, s-a transformat în grămezi de beton şi fier vechi.

Muncitorii au scos şinele vechi ca să pună altele noi, dar n-au mai apucat. În lipsă de fonduri, firma italiană a dat în judecată CFR şi a câştigat 6 milioane de euro - daune. Oficialii CFR s-au ferit să spună dacă aceşti bani au fost plătiţi vreodată. 

Cum a dispărut un tronson feroviar care continuă să apară în Masterplan

Între timp, tronsonul a dispărut. După cum se vede şi în imaginile de pe YouTube, în momentul de faţă, nu mai există şină pe niciunul din cei 40 de kilometri. În locul tronsonului, pe poduri şi viaducte au crescut copac, iar construcţiile adiacente au intrat în degradare. Gările au fost şi ele părăsite imediat după Revoluţie, clădirile fiind vandalizate sau transformate în fânare de către ciobani.

În 2008, proiectul a fost modificat printr-o Hotărâre de Guvern secretizată. Valoarea contractului creştea de la 138 la 633 de milioane de dolari. 

Deşi proiectul este existent în Masterplanul de Transport Feroviar, această rută nu se mai afla pe harta CFR.

100 de milioane de euro aruncaţi în vânt

Cei de la CNADNR au venit chiar cu ideea ca pe terasamentul acestei căi să fie construită breteaua de legătură auto a municipiului Râmnicu Vâlcea cu autostrada Piteşti - Sibiu, dar nici aceasta nu este începută.

Potrivit datelor oficiale, Statul român a investit în acest proiect grandios peste 100 de milioane de euro: dar şinele au dispărut, podurile s-au degradat, iar gările sunt în paragină. Astăzi, în zonă se organizează tururi ghidate despre cum s-a realizat o capodoperă şi cum a fost ea mai apoi îngropată.

Investiţia în calea ferată Vâlcele - Râmnicu Vâlcea, dincolo de marile beneficii pe care le-ar fi adus economiei şi românilor, rămâne probabil cea mai deosebită operă de artă inginerească. 

Râmnicu Vâlcea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite