Arnota, mănăstirea din Vâlcea denumită Meteora României. Aici este îngropat Matei Basarab, domnitorul care a ctitorit cele mai multe biserici VIDEO

Arnota, mănăstirea din Vâlcea denumită Meteora României. Aici este îngropat Matei Basarab, domnitorul care a ctitorit cele mai multe biserici VIDEO

Mânăstirea Arnota - Vâlcea - ctitorită de Matei Basarab Foto Adevărul

Mănăstirea Arnota din judeţul Vâlcea, una dintre „Meteorele” României având în vedere altitudinea la care se află, sărbătoreşte 385 de ani de atestare documentară în ziua de duminică, 11 iulie 2021.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ctitorie a domnitorului Matei Basarab, una dintre cele mai mici biserici domneşti din ţara noastră se regăseşte pe Muntele Arnota din Bistriţa - Costeşti, într-un judeţ plin de poveşti incredibile şi de locuri minunate. 
 
Lăcaşul de cult a fost atestat documentar printr-un zapis la 11 iulie 1636. A fost martor tăcut, de-a lungul vremurilor, la momente care au scris pagini de istorie.  
 
Potrivit unei legende, la începutul domniei sale, Matei Basarab (domnitorul care a ctitorit cele mai multe biserici, chiar mai mult decât Ştefan cel Mare) s-a salvat de turci în aceste locuri ale Vâlcii, în pădurile de deasupra Mănăstirii Bistriţa. 

Înscăunat cu ajutorul unui paşă, Matei Basarab nu a avut de la bun început recunoaşterea sultanului de la acea vreme. 

Prezenţa în zonă nu a fost întâmplătoare, întrucât tatăl său, vel-vornicul Danciu, oştean de seamă al lui Mihai Viteazul, ridicase înainte aici o ctitorie. 

A scăpat cu viaţă datorită arnăutului care şi-a dat viaţa pentru el, motiv pentru care a jurat să ridice în semn de recunoştinţă un lăcaş de închinăciune, din cărămidă.
 
Săpăturile arheologice din 1974, efectuate sub egida Direcţiei Monumentelor Istorice, au scos la iveală urme şi ale altor ctitorii mai vechi, din perioada boierilor Craioveşti, nedatate, aflate la temelia acestui sfânt lăcaş.
 
Imagini recente cu Mănăstirea Arnota - Vâlcea, imortalizate cu drona: 

Biserica este necropolă atât a domnitorului Matei Basarab, cât şi a părintelui acestuia, ambii strămutaţi, primul de la Târgovişte, iar tatăl de la Alba Iulia. 
 
O frescă din pronaos îi înfăţişează pe ctitor şi soţia acestuia, Elina ţinând în mâini biserica, dar şi familia acestora: pe Danciu Vornic, Preda Spătarul cu soţia sa Stanca şi fiul lor, pe tatăl lui Constantin Brâncoveanu, Datco Colea, Radu, Barbu şi Vâlsan. 
 
Uşa deosebită a bisericii, sculptată în lemn de castan, a fost donată de Constantin Brâncoveanu care a făcut prima înnoire a lăcaşului de cult, înainte de a deveni domnitor. Dar dacă uşa a fost păstrată, nu acelaşi lucru se poate spune despre catapeteasma în lemn aurit, o adevarată operă de artă sculpturală, în stil brâncovenesc, donată de domnitor, care din 1913 se află la Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti. 
 
Mânăstirea Arnota - Vâlcea - ctitorită de Matei Basarab Foto Adevărul - Liviu Tăutu
 
Biserica a fost apoi renovată la 1855 de către Ştirbey - Vodă. 
 
Legionarii şi-au legat şi ei numele de acest loc. În anii ´30, una din celebrele tabere de muncă din România a fost în Costeşti - Vâlcea. Legionarii au fost cei care au construit drumul către „Meteora României”. Şi tot ei au dat foc unor construcţii ale mănăstirii şi aşa afectate de un cutremur.
 
Grupul Arnota, aşa cum a fost cunoscută mişcarea de rezistenţă anti-comunistă din Munţii Buila – Vânturariţa, a fost lichidat chiar în ziua de Paşte a anului 1949. 
 
Dar Arnota a fost şi loc de adăpost pentru mulţi partizani. În zonă sunt încă vii poveştile nu doar cu legionari, ci şi cu haiduci şi tezaure ascunse în munte.
 
Mânăstirea Arnota - Vâlcea - ctitorită de Matei Basarab Foto Adevărul - Bogdan Teodorescu
 
În 1975, Monumentele Istorice au decis dărâmarea construcţiilor în care stătuseră legionarii, iar în 2003 s-au reînceput lucrările de restaurare, la iniţiativa arhiepiscopului Râmnicului de atunci, PS Gherasim.
 
În 1999, s-a luat decizia ca sihăstria de la Arnota să fie însufleţită de o obşte monahală de călugăriţe, deşi a fost mănăstire de călugări de la bun început, însă niciodată aici nu s-au adunat aici mai mult de doi - trei monahi. În prezent, Mănăstirea Arnota este însufleţită de o comunitate activă de maici.  
 
Mănăstirea Arnota se află la 37 de kilometri depărtare de Râmnicu Vâlcea, spre Horezu, în satul Bistriţa din comuna Costeşti. În acelaşi sat se mai află o mănăstire seculară, chiar la poalele Muntelui Arnota: Mănăstirea Bistriţa care păstrează de veacuri moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul. 
    

Vă mai recomandăm şi:

 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările