Secretele vieţii pictorului Nicolae Grigorescu. De ce a refuzat prietenia cu savantul B.P. Hasdeu, deşi erau vecini şi aveau aceeaşi vârstă

Secretele vieţii pictorului Nicolae Grigorescu. De ce a refuzat
prietenia cu savantul B.P. Hasdeu, deşi erau vecini şi aveau aceeaşi
vârstă

Nicolae Grigorescu

Nicolae Grigorescu (1838-1907) este unul dintre puţinii artişti plastici ai României care au murit bogaţi, operele sale fiind cumpărate imediat ce erau expuse la vernisajele pe care le organiza anual la Ateneul Român din Bucureşti.

Ştiri pe aceeaşi temă

Deşi artist apreciat încă din timpul vieţii, Grigorescu şi-a petrecut ultimii 20 de ani din viaţă la Câmpina, averea strânsă din vânzarea lucrărilor permiţându-i să locuiască în orice capitală europeană. Nu neapărat viaţa patriarhală, liniştită, l-a atras pe Grigorescu la Câmpina, ci boala de plămâni pe care o contactase în timpul Războiului de Independenţă, unde a participat ca ”reporter” de război.

În 1882 boala se cronicizase, astfel că medicul curant i-a indicat să se mute într-o zonă cu aer curat şi mult soare. Câmpina nu a fost prima alegere. Artistul şi-a cumpărat mai întâi o proprietate, un vechi han al cărăuşilor din Posada, cartier între Comarnic şi Sinaia. În prezent clădirea nu mai există.

Nu i-a mers deloc bine aici. Din cauza umidităţii din aer, Grigorescu a decis să se mute la Câmpina, influenţat cel mai probabil de alegerea făcută de savantul B.P Hasdeu, care venise şi el în oraşul de pe Valea Prahovei, dată fiind boala fiicei sale, şi ea suferindă de plămâni.

Casa în care se află astăzi Muzeul N.Grigorescu a fost reconstruită în anii 50. Locuinţa originală a pictorului a ars din temelii în timpul Primului Război Mondial FOTO Diana Frîncu

”Primise 10.000 de galbeni, o sumă pentru acele vremuri, pentru <<Atacul de la Smârdan>>, lucrare comandată de Ministerul de Război. Cu aceşti bani îşi cumpără terenul de la Câmpina, o suprafaţă mare de 5.000 de metri pătraţi, cu tot cu livadă. Aici îşi construieşte casa cu ajutorul unor meşteri locali, zidari din Cornu”, spune Alina Apostol, muzeograf al Casei Memoriale N.Grigorescu de la Câmpina.

Şevaletul şi trusa de pictură a artistului FOTO Diana Frîncu

Grigorescu îşi amenajează atelierul la parterul locuinţei, iar casa avea o particularitate mai puţin întâlnită în acea perioadă la construcţiile civile din zonă. Pereţii încăperilor erau tapetaţi cu lambriu din lemn. Nu a fost o alegere estetică, ci mai degrabă practică. Artistul nu ţinea picturile într-un depozit, ci le agăţa pe pereţi, iar lambriul îi permitea să bată cuie sau să le scoată uşor, atunci când avea nevoie. Sunt fotografii păstrate cu interiorul casei de la Câmpina, iar în atelier se poate vedea că tablourile artistului îmbrăcau pereţii de sus până jos.

Caragiale, Delavrancea şi Vlahuţă, probabil în casa pictorului de la Câmpina. Muzeografii nu sunt siguri că această fotografie a fost realizată în casa artistului, pentru că şi Vlahuţă avea o locuinţă tapetată cu tablourile prietenului său. FOTO Diana Frîncu

Fiind un pictor apreciat în ultima parte a vieţii, era vizitat frecvent de nume mari ale culturii româneşti şi nu numai. Cei mai buni prieteni ai săi au fost I.L. Caragiale, Alexandru Vlahuţă (cu care se va încuscri) şi Barbu Ştefănescu Delavrancea, dar şi criticul de artă William Ritter. Cei patru îi făceau frecvent vizite la Câmpina artistului şi există dovezi în acest sens, printre puţinele care s-au salvat în legătură cu viaţa particulară a pictorului. Printre acestea, prima ediţia a operei ”Momente”, semnată de I.L Caragiale şi oferită cu dedicaţie prietenului N.Grigorescu.

"Lui N. Grigorescu. Iubitul nostru, binevoieşte a primi aceste <<Momente>>, în fruntea cărora mi-ai permis să înscriu ilustrul dumitale nume - şi, primindu-le, rogu-te, nu cântări preţul darului, ci socoteşte dragostea cu care ţi-l face al dumitale supus prieten Caragiale, 1901, Bucureşti", este scris pe prima pagină a cărţii păstrată în original la Câmpina.

N. Grigorescu a fost solicitat să picteze şi bilete de bancă. Pentru această lucrare, pictorul a ales o temă favorită în ultima parte a carierei: ”ţărăncuţe”. Bancnota de o mie de lei realizată de artist a circulat până în preajma celui de-al Doilea Război Mondial FOTO Diana Frîncu

Interesant este că artistul şi-a construit casa în imediata apropiere de proprietatea deţinută de familia savantului B.P Hasdeu, la nici două sute de metri distanţă. Deşi erau vecini şi de aceeaşi vârstă (s-au născut şi au murit în aceiaşi ani) pictorul nu avea o relaţie foarte apropiată cu Hasdeu. Cel mai probabil Grigorescu a fost cel care a păstrat distanţa dat fiind înclinaţiile savantului către spiritism.

Proprietatea familiei Hasdeu se afla la doar câteva case distanţă de cea a pictorului N.Grigorescu

”Nicolae Grigorescu era un om credincios, în prima parte a vieţii fiind un pictor iconar, credea în Dumnezeu, nu era de acord cu partea acesta de spiritism. Nu a rămas nicăieri o dovadă, o urmă scrisă, că cei doi au avut o relaţie apropiată, deşi s-au născut şi murit în aceiaşi ani şi au fost vecini. Există doar un portret al lui B.P Hasdeu realizat de N.Grigorescu, atât”, explică muzeograful.

Gheorghe Grigorescu - artist ceramist - fiul pictorului N.Grigorescu. Gheorghe a avut şi el atelier în curtea casei părinteşti de la Câmpina, dar nu au fost salvate decât câteva lucrări, vase de mari dimensiuni, expuse la muzeu FOTO Diana Frîncu

Pictorul avea să moară în vara anului 1907. A fost răpus de boala de plămâni care l-a chinuit timp de mai bine de 20 de ani. A murit în braţele femeii pe care a iubit-o şi care i-a dăruit unicul copil, pe Gheorghe, şi el un artist, dar mult mai puţin cunoscut în comparaţie cu tatăl său. Deşi pictorul a venit la Câmpina însoţit de Maria Danciu (Dancs), o femei de fel din Covasna care i-a fost iniţial menajeră, puţini sunt cei care ştiu că nu i-a fost soţie în mod oficial. Maria şi N. Grigorescu nu au fost căsătoriţi niciodată, deşi pictorul a vrut să oficieze căsătoria înainte să moară, nu a mai apucat să facă acest lucru.

Vas din ceramică, realizat de Gheorghe Grigorescu, fiul pictorului N.Grigorescu FOTO Diana Frîncu

Soţia şi fiul pictorului au rămas la Câmpina până în preajma primului Război Mondial. În 1918, casa artistului a ars din temelii. Se întâmpla în perioada în care oraşul se afla sub ocupaţie germană, iar în casa pictorului se mutase un ofiţer german. A locuit în camera de la etaj unde se afla şi o sobă pe lemne. De aici a pornit şi un incendiu care avea să mistuiască până la temelie clădirea construită de pictor. Este puţin probabil ca odată cu incendiu să se fi pierdut şi opere semnate de pictor. Acesta în ultima parte a vieţii vindea aproape fiecare tablou expus la vernisajele de la Bucureşti, fiind foarte bine cotat.

Vas din ceramică (detaliu) realizat de Gheorghe Grigorescu FOTO Diana Frîncu

Casa de la Câmpina a rămas în ruină până în anii 50, când fiul pictorului a început să vândă statului operele şi lucrurile personale ale tatălui său în vederea realizării unui muzeu. Atunci a fost reconstruită şi casa, iar sprijinul a fost oferit de toate fabricile din Câmpina care au sărit cu mână de lucru şi cu materiale de construcţii. Reconstrucţia casei a fost finalizată în 1955, an în care a murit şi Gheorghe Grigorescu, fiul artistului.

Niculina Grigorescu, nepoata pictorului N.Grigorescu, cea care a condus Casa Memorială dedicată bunicului său până în anii 60, când a plecat la Bucureşti. 

”Familia pictorului nu a donat nimic statului, toate obiectele au fost achizţionate. Singurul obiect donat de fiica lui Vlahuţă, nora pictorului, este un covor”, a precizat muzeograful Alina Apostol.

Muzeul a fost condus o perioadă, până la începutul anilor 60, de Nicoleta Grigorescu Vlahuţă, nepoata artistului care era în aceeaşi perioadă şi profesor de arte la liceul din Câmpina care purta numele bunicului său.

Covorul de pe patul pictorului este singurul obiect donat muzeului de către familia Grigorescu. Restul obiectelor din muzeu au fost achiziţionate de stat de la rude sau din colecţii private FOTO Diana Frîncu

În muzeul de la Câmpina turiştii care ajung aici pot vedea obiecte personale ale pictorului, de la pensule până la şevalet sau mici obiecte de artă bizantină sau niponă cumpărate de Grigorescu. Evident, în Casa Memorială sunt expuse şi lucrări originale ale pictorului, dar şi lucrări ale fiului său, Gheorghe, un talentat ceramist. Lucrările din ceramică – vase de mari dimensiuni – au fost realizate de Gheorghe Grigorescu special pentru muzeu.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările