Misterul poluării apei potabile de la Câmpina. Şeful laboratorului ESZ: „Dacă era de la cadavre sau fecale apăreau şi alţi indicatori depăşiţi“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Reprezentanţii operatorului de apă şi ai primăriei din Câmpina au mers la rezervorul de apă pentru prelevarea de noi probe FOTO Alin Moldoveanu/Facebook
Reprezentanţii operatorului de apă şi ai primăriei din Câmpina au mers la rezervorul de apă pentru prelevarea de noi probe FOTO Alin Moldoveanu/Facebook

Au trecut deja şase zile de când 30.000 de câmpineni trăiesc cu teama că se pot îmbolnăvi grav din cauza apei poluate care a fost distribuită în oraş prin conductele HidroPrahova, societate aflată în subordinea Consiliului Judeţean Prahova.

O analiză făcută la o probă de apă prelevată marţi 11 august dintr-un punct din cartierul Voila a indicat prezenţa bacteriei clostridium perfringens.

Alerta a fost dată vineri 13 august, iar de atunci, autorităţile implicate:  societatea de distribţie a apei, Direcţia de Sănătate Publică, Garda de Mediu şi Primăria nu au reuşit să elucideze misterul poluării.

Într-un interviu acordat pentru ziarul ”Adevărul”, Daniela Gologan, şefa laboratorului Calitatea Apei din cadrul Exploatare Sistem Zona Prahova (Apele Române) explică pe înţelesul tuturor ce este clostridium perfringens şi care ar putea fi cauza apariţiei acestei bacterii în sistemul de distribuţie a apei din Câmpina.

Daiela Gologan

Dr. ing. Daniela Gologan, şefa laboratorului Calitatea Apei -Exploatare Sistem Zonal Prahova (ESZ) FOTO ESZ

Adevărul: Cât de periculoasă este bacteria clostridium perfingens, descoperită acum cinci zile la Câmpina? Care este diferenţa între ea şi clostridium difficile, pentru că într-o primă fază despre asta s-a vorbit.

Daniela Gologan: În primul rând specia clostridium are peste 200 de subspecii. Clostridium difficile face parte din zona intraspitalicească şi apare în general după un tratament îndelungat cu antibiotice, iar clostridium perfringens este un indicator al calităţii apei. El fiind un organism indicator îţi indică, atunci când se decelează, că poate fi - şi subliniez poate fi - prezenţa şi a altor bacterii de origine fecală.

Până la urmă bacteria aceasta n-ar fi ea pericolul, ci doar dă alerta că în apă ar putea fi elemente fecaloide

Da. Ce trebuie să mai ştiţi este că acest clostridium perfringens există în toate apele de suprafaţă, există şi în orgaismul nostru, pentru că în intestinul gros noi avem tot felul de bacterii care ne ajută să metabolizăm mâncarea. Toată problema este când acest echilibru din intestinul gros este perturbat. Când apare o infecţie acest echilibru s-a stricat.

În cazul de faţă, la Câmpina, după analize, s-a constatat că a fost o prezenţă a bacteriei în apă peste limita admisă

În apa potabilă limita admisă este zero. Orice rezultat este peste limita admisă. Aşa cum este şi pentru e-coli şi pentru enterococi şi pentru bacterii coliforme. Limita este zero la apa livrată şi distribuită populaţiei.

O explicaţie a faptului că această bacterie a apărut într-un punct care a trecut de staţia de tratare care ar fi? Apa a fost prelevată din conductă, nu dintr-o apă de suprafaţă. Poate fi o fisură în conductă, poate fi deversare?

În primul rând vreau să fac precizarea că nu este vorba despre reţeaua ESZ, ci de reţeaua Hidro Prahova. Trebuie investigat. Poate să apară dintr-o insuficientă dezinfecţie, poate să apară din faptul că pe reţeaua respectivă s-au adunat depuneri pe tronsonul de conductă, poate să fie şi un viciu de analiză sau un viciu de prelevare, dar în acest caz excludem varianta pentru că sunt probe repetate (care au indicat acelaşi rezultat n.r.). De aceea trebuie investigată situaţia să se vadă de unde. Dacă era un viciu al staţiei de tratare, vă daţi seama că trebuia să apară în toate punctele de prelevare.

În amonte de acest punct de prelevare toate rezultatele au fost bune.

Exact. Asta îmi arată mie, ca om care lucrează de 29 de ani în tratare, că problema este pe tronsonul respectiv, pe depunerile de conductă. Deci se impune clar o spălare a conductelor, urmată de o hiperclorinare. Legea spune clar. Întotdeauna când opreşti un tronson, în momentul în care îl pui în funcţiune trebuie să mergi cu hiperclorinare.

Câmpinenii nu mai au răbdare. De ce durează atât de mult să aflăm un răspuns legat de calitatea apei

O astfel de analiză durează între 48 şi 72 de ore. Nicăieri în lumea aceasta nu se face mai devreme. Protocolul de analiză după care lucrăm şi noi şi întreaga Românie este protocolul de analiză european. Nicăieri în lumea aceasta nu există posibilitatea să poţi decela mai devreme.

Şi întrebarea care stă pe buzele tuturor. Cât de pericoloasă este bacteria asta, clostridium perfringens. Putem aveam probeleme de sănătate dacă ne spălăm pe dinţi cu apa de la robinet? Putem spăla haine, vase? Putem face duş?

În acest caz în care se decelează prezenţa clostridium pentru prevenţie se recomandă populaţiei ca apa să fie fiartă timp de zece minute. În scop menajer o putem folosi.

Păi aici e dilema. Ce înseamnă ”menajer”. Care este limita?

V-am spus este un organism indicator. El indică posibilitatea prezenţei şi a altor microorganisme de tip patogen şi atunci preventiv mai bine fierbem apa înainte să o consumăm pentru băut sau pentru gătit. E bine să nu consumăm alimente cu gătire rapidă.

Adică nu pot să spăl un măr cu apa de la robinet deocamdată?

Doar cu apă fiartă şi răcită, pentru prevenţie. Dar puteţi folosi apa pentru duş, pentru spălat rufele, o puteţi folosi la toaletă.

Spuneaţi mai devreme că bacteria asta indică prezenţa unor elemente patogene în apă. Ce înseamna asta? Sunt fecale? Sunt cadavre? E noroi?

Nu putem să ştim, se investighează. Este nefondat şi am auzit şi eu ştirea legată de cadavre. Este nefondat atâta timp cât nu ai văzut cadavrul respectiv, nu poţi să spui aşa ceva. Plus că clostridium, dacă era din cauza cadavrelor, trebuia să fie însoţit şi de alte depăşiri de calitate, în sensul că trebuia să-mi apară enterococii, trebuia să apară mulţi indicatori depăşiţi. Şi în cazul fecalelor la fel, trebuia să-mi indice şi alţi indicatori depăşiţi. Momentan nu avem confirmarea acestora. Se investighează şi acest lucru este de competenţa Gărzii de Mediu, a DSP ca să vadă care este cauza.

Au mai fost astfel de cazuri în trecut?

În cazul clostridium perfringens, el nu s-a analizat foarte mult timp. După ce a intrat în aplicare Directiva 98 a UE, atunci a început să se analizeze, după 2010, 2011. Nu este o analiză uşoară, este o analiză cu grad ce complexitate destul de mare şi nu orice laborator are capabilitatea să facă aşa ceva. El este un microorganism anaerob, adică trăieşte în absenţa oxigenului. Ca să-l poţi decela trebuie să ai în laborator condiţii de anaerobioză. Este cea mai scumpă analiză pe care o avem noi în portofoliu. Toţi reactivii sunt de import Germania şi nu se face uşor.

Până vineri, când aşteptăm rezultatul celei de-a treia analiză, stăm cuminţi şi fierbem apă

Preventiv, da

Decizia DSP de a alerta tot oraşul, nu doar cartierul afectat, nu este un exagerată, având în vedere că toată reţeaua a comunicat până la momentul alertei.

Exact. Pentru că prioritatea fiecăriei instituţii este sănătatea. Prefer mai bine să sufli şi în iaurt cum se spune. Mai bine prevenim decât să avem nişte cazuri şi apoi să nu mai poţi face nimic. Deci e mult mai bine să se fiarbă apa zece minute. Până să apară apa plată, ştiţi că laptele pentru bebeluşi se făcea cu apă fiartă şi răcită. Este cea mai bună metodă. În apă doar specia de clostridium perfringens supravieţuieşte şi încă o dată vă spun că ea apare doar în condiţii de anaerobioză. Dacă este undeva la soare, ea nu trăieşte, ea trăişte în mâl, în spaţii în care nu am aer.

Deci în conducte

Da. În conducte, în rezervoare care sunt sub pământ, mai ales în colţuri, deci unde nu am contact cu aerul. Ea acolo trăieşte.

Contactat telefonic, Liviu Ilaşi, directorul Hidro Prahova, a confirmat că anumite tronsoane din conductele de distribuţie a apei care aparţin Hidro Prahova sunt foarte vechi, mai ales în zona cartierului Voila, unele chiar din 1938.  Astfel, se conutrează tot mai mult ipoteza că bacteria care a dat atâta bătaie de cap autorităţilor să nu provină neapărat dintr-o sursă de poluare externă, ci să se fi dezvoltat chiar în reziduurile adunate de-a lungul anilor în conductele vechi de mai bine de 50 de ani. Aşa cum a arătat specialistul de la ESZ, dacă poluare ar fi fost produsă de deversare de fecale sau de prezenţa unor cadavre, analizele ar fi indicat acest aspect până acum.

Ploieşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite