Vila unde a trăit cea mai importantă familie de politicieni români va deveni muzeu naţional. PSD: „O răzbunare politică“

Vila unde a trăit cea mai importantă familie de politicieni români va deveni muzeu naţional. PSD: „O răzbunare politică“

Vila Florica a fost ridicată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea FOTO: Denis Grigorescu

Vila Florica de la Ştefăneşti (Argeş), locul unde s-a născut şi a trăit familia Brătienilor, va deveni muzeu naţional. Proiectul de lege a primit vot favorabil în Comisia de cultură din Camera Deputaţilor, după ce fusese adoptat de Senat, iar săptămâna viitoare va intra pe ordinea de zi a şedinţei de plen a Camerei Deputaţilor.

Conacul de la Florica mai este supranumit şi „Mecca liberalilor”, având în vedere importanţa uriaşă a Brătienilor în istoria liberalilor şi mai ales a României.

Premierul Ludovic Orban a anunţat, marţi, că Vila Florica va reveni în administrarea Ministerului Culturii. „În acest an, pentru prima oară, pesediştii din Argeş ne-au interzis să aniversăm înfiinţarea PNL, pe 24 mai, ne-au interzis să sărbătorim această aniversare la Vila Florica. Există un Dumnezeu în toate. Vila Florica va reveni în administrarea Ministerului Culturii, pentru că se încheie perioada de dare în administrare către Consiliul Judeţean Argeş”, a declarat Orban.

Tot marţi, 10 decembrie, într-o conferinţă de presă la Piteşti, Bogdan Gheorghiu declara: „Eu voi pleda în faţa premierului pentru înfiinţarea Muzeului Brătianu acolo, un muzeu care să funcţioneze după reguli clare, un muzeu naţional care să fie sub autoritate guvernamentală, mai exact sub autoritatea Ministerului Culturii, pentru a-i da o altfel de greutate. Pentru că un muzeu naţional deja îl scoţi şi din zona influenţelor politice”.

Miercuri 11 decembrie, în şedinţa Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor, s-a votat proiectul de lege pentru înfiinţarea Muzeului Naţional ,,Brătianu".

Această propunere legislativă prevede înfiinţarea Muzeului Naţional ,,Brătianu", instituţie publică de importanţă naţională, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, cu sediul în ,,Vila Florica", situat în oraşul Ştefăneşti.

„Având în vedere că fusese adoptat în prealabil de Senat, acesta va intra pe ordinea de zi a şedinţei de plen a Camerei Deputaţilor de săptămâna viitoare şi astfel, în foarte scurt timp, „Conacul Brătianu - Florica“ va căpăta statutul pe care îl merită”, ne-a declarat deputatul PNL Dănuţ Bica, unul dintre coiniţiatorii proiectului de lege.

PSD-iştii spun că preluarea Vilei Florica de către Ministerul Culturii e „o răzbunare politică“

Tot miercuri 11 decembrie, Dan Manu (PSD-foto), preşedintele CJ Argeş, criticat într-o conferinţă de presă susţinută la Vila Florica faptul că aceasta va reveni în administrarea Ministerului Culturii. „Decizia este o răzbunare politică prin care cea mai mare pierdere o vor suferi argeşenii fiindcă nu le va rămâne lor un reper al istoriei naţionale”, a spus Dan Manu.

Vila Florica a fost retrocedată în 2013 moştenitorilor Brătienilor, iar noii proprietari au încheiat un contract de comodat cu titlu gratuit cu Centrul de Cultură „Brătianu”, aflat în subordinea CJ Argeş şi care îşi desfăşoară activitatea aici.

Pe 13 noiembrie 2017, vila a fost achiziţionată cu 1,82 milioane de euro de către Ministerul Culturii de la moştenitorii Brătienilor, prin intermediul unei legi adoptate de către Parlament, lege declarată ulterior neconstituţională de către CCR pentru că achiziţia trebuia făcută de către Guvern, nu prin lege, pentru că s-ar încălca separaţia puterilor în stat.

Pe 14 noiembrie 2017, imobilul a intrat în administrarea CJ Argeş, în urma încheierii unui contract de comodat între Minister şi Consiliul Judeţean.

Ce spunea Ionel Brătianu în 1909: „Ceea ce am făcut la Florica aş vrea să facem şi în statul român”

Vila Florica are în total 40 de camere. Prima casă de la Florica a fost construită de Ion C. Brătianu în 1858, pe partea de moşie ce i-a revenit după succesiunea tatălui său. Iniţial, Brătianu optase pentru moşia Tigveni, unde îşi petrecuse copilăria, dar, la cererea fratelui său mai mare, Teodor, a primit al treilea lot de moşii, ce cuprindea Florica, Mălureni, Galeşul - Brătieni, Lereşti şi Sîmbureşti. Dintr-o casă cu patru camere şi o pivniţă pentru vin, acesta a construit un conac cu o frumoasă terasă deschisă la nivelul parterului. Terasa de la etaj este şi ea una superbă, de acolo putându-se vedea panorama oraşului Piteşti.

Cât timp a trăit “Vizirul” (Ion C. Brătianu) casa de la Florica a menţinut acel stil sobru, impus de gusturile sale simple. Cu greu, spre sfârşitul vieţii, a fost convins de fiul său Ionel, inginer pasionat de construcţii, de necesitatea renovării casei. Aşa cum arată la ora actuală, întregul ansamblu de la Florica este rodul pasiunii de a construi a lui Ionel Brătianu „care a răsturnat aproape tot ce a rămas de la tatăl său şi care dintr-o căsuţă lângă vie a făcut o instalaţie confortabilă cu parc, fermă şi chiar cu un observator astronomic”. Stilul casei este neoromânesc, împletind frumos modernul cu tradiţionalul. Ionel Brătianu avea să răspundă unei interpelări în Parlament la 8 februarie 1909, astfel: „S-a schimbat casa de cum mi-a lăsat-o tatăl meu, după cum şi-a schimbat tatăl meu casa de cum i-o lăsase moşul meu. Moşul meu a lăsat o casă cu o pivniţă şi patru camere. Tatăl meu a adăugat opt camere. La rândul meu, am adăugat şi eu şi sper ca şi generaţiile viitoare, pentru dragostea ce o au pentru Florica, vor adăuga şi ele ceva... Ceea ce am făcut la Florica aş vrea să facem şi în statul român”.

Mii de cărţi rare au fost arse de comunişti

  Din bibliotecă a rămas doar mobilierul FOTO: Denis Grigorescu

Cât a trăit Ionel Brătianu, „nimeni nu s-a atins de stocurile de la Florica”; după 1927, din bibliotecă au fost mutate 5.000 de volume în Biblioteca Fundaţiei “Ion I.C. Brătianu“; după 1948 biblioteca de la Florica a fost risipită şi distrusă, doar o parte infimă de cărţi fiind donată Academiei Române şi altor biblioteci. Mii de volume au fost arse în parcul conacului timp de mai multe săptămâni. Pe lângă cărţi, biblioteca şi conacul  de la Florica mai deţineau o colecţie rară: fotografiile familiei Brătianu. „În afară de cărţi, îşi amintea Constantin Argetoianu, podoaba cea mai interesantă a casei de la Florica era nesfârşita colecţie de amintiri fotografice, instantanee din viaţa lui Brătianu cel bătrân, dar mai ales din a lui Ionel, încadrate, fie câte una, fie mai multe la un loc, şi agăţate pe toţi pereţii, în locurile pe care dulapurile cu cărţi mai lăsau disponibile, dar mai ales de-a lungul scărilor şi coridoarelor”.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: