Avertismentul unui cercetător, director de institut: „Importul de plante este mai periculos decât cel de fructe“

Avertismentul unui cercetător, director de institut: „Importul de plante este mai periculos decât cel de fructe“

Foto: Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură  Piteşti-Mărăcineni

Cercetătorul Mihail Coman, directorul Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură  Piteşti-Mărăcineni, atrage atenţia că nu orice plantă poate fi înmulţită, dar şi că aducerea din străinătate a unor soiuri de arbuşti şi pomi fructiferi poate băga fermierii direct în faliment.

Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură (ICDP) Piteşti-Mărăcineni este considerat o instituţie de referinţă în cercetarea pomicolă românească. Se află în subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice ”Gheorghe Ionescu Şişeşti” (ASAS) şi are o activitate neîntreruptă din 1967, având finanţare mixtă din venituri proprii şi de la bugetul de stat.
 
"Institutul nostru are în studiu toate speciile pomicole care se cultivă în condiţiile pedoclimatice ale României. Acestea sunt în număr de 25 şi toate sunt importante. Vorbim de specii ale căror fructe se consumă în mod direct, cum sunt merele, perele, de specii ale căror fructe se consumă prin procesare, ca sucuri, cum sunt coacăzele sau specii care sunt destinate industriei farmaceutice - de exemplu aronia - fructe bogate în antioxidanţi. Toate acestea sunt specii pomicole, iar cele mai cultivate pe teritoriul nostru, în condiţii pedoclimatice, sunt, în ordine: prunul, mărul şi părul. Sunt primele ca suprafeţe", explică, pentru "Adevărul", Mihail Coman, directorul general al Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti – Mărăcineni, membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Gheorghe Ionescu Siseşti - Bucureşti.
 

"Riscăm ca ferma respectivă să dea faliment"

Instituţia pe care o conduce se străduieşte ca, alături de staţiunile de cercetare-dezvoltare aflate în coordonare ştiinţifică (SCDP Băneasa, SCDP Bistriţa, SCDP Constanţa, SCDP Iaşi şi SCDP Voineşti), să transfere în producţie rezultatele de cercetare, dezvoltare, inovare şi să vină în sprijinul fermierilor, grupurilor de producători şi cooperative, care activează în sectorul pomicol.
 
"De ce susţinem noi asta la Institutul Pomicol şi la cele cinci staţiuni pe care le avem în coordonare? Pentru că, în funcţie de cercetarea noastră, se înmulţesc soiurile şi portaltoii adaptaţi condiţiilor noastre. Este foarte riscant să cumpărăm din străinătate, din alte condiţii pedoclimatice, soiuri - fără să le studiem - pentru că riscăm ca ferma respectivă să dea faliment, căci, odată cu aceste soiuri, putem să aducem boli, putem aduce virusuri", mai spune, pentru "Adevărul", directorul general al Institutului.
 

"Nu se adaptează în condiţile din România"

Cercetătorul Mihail Coman atrage atenţia asupra problemelor uriaşe cu care s-ar putea confrunta cei care aduc din străinătate diverse soriuri de arbuşti şi pomi fructiferi.
 
"Importul de plante este mai periculos decât importul de fructe. Spun asta pentru că nu putem să importăm să aducem soiuri din ţări din sudul Europei sau sud-vestul Europei sau din nordul Africii. Este riscant, pentru că aceste plante nu se adaptează în condiţiile din Romania, mai ales în ultimii ani, când schimbările climatice se resimt atât de puternic", mai spune Mihail Coman. 
 
Institutul invită, periodic, fermierii la întâlniri tematice, tocmai pentru a-i ajuta să înţeleagă sau să-şi aprofundeze cunoştintele legate de aceste aspecte. Ziua Căpşunului, Ziua Plantaţiilor-mamă, Ziua Afinului şi Ziua Alunului sunt câteva exemple de astfel de acţiuni.
 
"Vrem să aducem în atenţie aceste aspecte importante, ca să putem cultiva aceste fructe şi apoi să le consumam, să nu importăm chiar tot. Institutul de Pomicultură care are trei activităţi într-una singură: cercetare, dezvoltare şi inovare în domeniul pomiculturii. Facem cercetare, având 28 de cercetători. Avem o suprafaţă lăsată de Guvernul României pentru loturi demonstrative pentru fermieri, moderne, integrate, cu genetică de ultimă oră, cu tehnologii de ultimă oră, însă avem şi responsabilitatea transferului către fermieri. În acest context, încercăm să atragem în continuare fermierii, făcând câteva manifestări practice, cu rol de dezvoltare şi transfer cătrei ei. Aşa se face că numai până acum au fost patru întâlniri, întâlniri la care sunt prezenţi fermieri, reprezentanţi ai organismelor publice - Ministerul Agriculturii,  Academie - unde se dezbate dezvoltarea pomiculturii", mai precizează, pentru Adevărul, Mihail Coman. 

Cercetătorul Mihail Coman:
Sursa ICDP 
 

"Nu putem înmulţi orice plantă"

Întâlniri similare sunt organizate şi cu cei care activează în domeniul pepinieristicii – cei care înmulţesc plantele pomicole. 
 
“Nu putem vorbi de culturi de afin, coacăz, mur, de culturi de măr sau de prun, fără să avem pepiniere care înmulţesc plantele. Nu putem înmulţi orice plantă. Ele trebuie înmulţite după nişte reguli foarte stricte, care acum, de când suntem o ţară a UE, sunt mult mai stricte ", explică directorul Institutului.
 
O astfel de întâlnire e programată pe 10 septembrie, la Cooperativa Agricolă pepinieristică de la Aiud.
 
“Vor fi prezenţi reprezentanţi ai instituţiilor publice din subordinea Ministerul Agriculturii, Academiei, reprezentanţi ai Institutul Pomicol, ai staţiunilor pomicole, dar şi pepinierişti care au multe probleme de ridicat. Nu sunt foarte mulţi, dar trebuie să sudăm această echipă puternică, în aşa fel să găsim o formă să-i susţinem şi pe ei. Altfel vom importa plante”, spune Mihail Coman.
 Cercetătorul Mihail Coman:
Sursa ICDP 
 

Catalogul soiurilor admise la înmulţire în România

În urmă cu trei ani, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti-Mărăcineni a publicat un catalog cu soiurile de pomi şi arbuşti fructiferi admise la înmulţire în România. Catalogul a fost realizat în cadrul proiectului ,,Cercetări privind menţinerea autenticităţii şi sănătăţii materialului de înmulţire pentru plantare pomicol, categoriile biologice prebază, bază şi certificat prin metode biotehnologice şi fitosanitare”.
 
Lucrarea conţine date despre soiurile care se găsesc în plantaţiile-mamă deţinute de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti-Mărăcineni, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Constanţa, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Voineşti, parteneri în proiect.
 
 

Vă recomandăm să citiţi şi:

 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările