Zece reguli de igienă pentru sănătatea oculară, la începutul anilor 1900. Ce trebuia să faci dacă-ţi „intra ceva în ochi“

Zece reguli de igienă pentru sănătatea oculară, la începutul anilor 1900. Ce trebuia să faci dacă-ţi „intra ceva în ochi“

În literatura de specialitate, dar şi în publicaţiile populare româneşti de la început de secol XX, erau menţionate tot felul de sfaturi despre igienă personală.

Ştiri pe aceeaşi temă

Revista Familia, înfiiţată de Iosif Vulcan la Budapesta, în 1865, era cea mai însemnată revistă românească din Ungaria în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi la început de veac XX.
 
În nr. 45 al revistei, apărut pe data de 5 noiembrie 1900, doctorul George Crăiniceanu publica în articolul „Igiena ochilor sânetoşi“ o serie de reguli generale în domeniu, multe din ele fiind bine de urmat şi în zilele noastre. 
 
Vă prezentăm alăturat 10 din cele 32 de sfaturi medicale prezentate, argumentat, în paginile publicaţiei amintite:
 
1. Să ne îngrijim de a avea camera de dormit cu ferestrele spre răsărit, cari să se astupe de cu sara cu perdele sau mai bine cu obloane, pentru ca dimineaţa, când ne pomenim din somn să nu ne isbească razele soarelui deadreptul în ochi. Cine vrea să se conformeze mai bine orânduelilor firii, se va sculă înainte de răsăritul soarelui, ca astfel ochii să primească la prima lor deschidere numai o lumină moderată, căci mal târziu, la resăritul soarelui vor putea primi fără supărare şi un grad mai mare de lumină.
 
2. Cine se espune pe mai mult timp, de exemplu într’o călătorie, strălucirii soarelui sau a zăpezii sau vântului, face bine, dacă întrebuinţează ochilari-conservi, după cum se va vorbi mai jos; dar alt soiu de ochilari să nu pună nici odată fără sfatul doctorului. Sunt înse unii cari şi când nu e soare sau zăpadă lucitoare, îşi pun conservi, şi aceasta o face din cochetărie. Ce să le faci dacă ei vreau să-şi facă lumea neagră ori albastră ?!
 
3. Ochilari conservi întrebuinţăm şi contra vântului aspru şi cu praf; damele însă pot pune pe faţă un voal (zăbranic) mai des şi se pot lipsi de ochilari conservi. De condamnat este obiceiul de a-şi înnegri genele ochilor, ceea ce este egal cu vârârea în ochi înadins a necurăţeniei. Am observat asemenea fapt la o damă tineră, care avea nenorocirea de a suferi de o boală grea de ochi (inflamaţiunea irisului.)
 
4. Când întră un corp străin în ochi, să nu-l frecăm, ci să răbdăm până se umple de lacrămi şi să aplecăm capul spre ochiul sânetos, ca să poată eşi corpul străin mai cu înlesnire pe la unghiul din spre nas, că pe aci esă de obiceiu odată cu secreţiunile ochiului. Bine este şi aceea, când nu ese uşor corpul strein, de a prinde cu degetul mare şi cel arătător genele pleopei de sus şi a depărta puţin pleopa de globul ochiului, trăgând-o puţin în jos şi scuturând-o. Dacă nici aşa nu ese corpul străin, facem o spălătură a ochiului cu apă curată, o irigaţiune sau injecţiune între pleope.
 
5. Nu e bine a ceti în amurg înainte de resărirea sau după apunerea soarelui, când lumina zilei este neîndestulătoare, sau la lumina lunii, cum fac unii din bravură etc. Dacă am aprins o lumină artificială, trebue să eschidem lumina de afară, închidzând obloanele sau lăsând perdelele ferestrelor; aceste din urmă însă nu trebue să fie de coloare roşie sau albă, ci închisă. Cine ceteşte la umbra unui pom, să se ferească de variaţiunile luminii, aci lucitoare, aci umbrită, ce se produce prin pătrunderea razelor solare printre frunze.
 
6. Cetind la lampă, să o punem alături de umărul stâng sau drept, ca lumina ei niciodată să nu ne bată în ochi, cartea sau hârtia ce cetim să o avem în mână, iar nu pe vreo masă, ca să nu fim siliţi a aplecă capul când cetim.
 
7. Seara nu e bine a lucra cu materii colorate ca : pictură, cusătură de stofe negre, broderie colorată etc.
 
8. Coloarea cea mai puţin supărătoare pentru ochi este cea cenuşie, de aceea ar fi bine să fie păreţii casei văruiţi sau zugrăviţi cu astfel de coloare, dar mai cu seamă la şcoli, localuri publice etc.
 
9. Nu e bine a sta tot închis în casă, unde orisontul vederii e foarte restrîns. Ochii trebue să aibă de privit şi în distanţe mari, în escursiuni prin regiuni frumoase, pe livedzi verzi presărate cu flori mirositoare, la isvoare curate şi la păduri cu umbra deasă, la mare şi pe câmpii. În această privinţă trebue să invidiem pe ţeran, care în adevăr şi are o agerime remarcabilă a vederii. Părinţii cu vedere scurtă dau naşcere unor copii cu asemenea vederi, cu alte cuvinte miopia este des moştenită.
 
10. Ţăranul român ar putea purtă vara ca de exemplu, cel german, pălării de pae.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: