Radiografie-rechizitoriu a medicinei de familie din România. „Doctorul este îngropat în hârtii, în loc să aibă timp doar pentru pacient“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Shutterstock
FOTO Shutterstock

Un doctor din Neamţ a făcut o radiografie-rechizitoriu a sistemului de sănătate publică, considerând că medicii de familie au ajuns să fie contabili, fiind îngropaţi în hârtii.

Vicepreşedinta Patronatului Medicilor de Familie Neamţ, Angela Bica, a făcut radiografie-rechizitoriu a medicinii primare, punând dificultăţile existente pe seama dezinteresului constant al decidenţilor şi a politicilor sanitare, care nu-s deloc în ton cu realitatea din sistem. 

Sunt mii de posturi libere la nivel de ţară, pentru că tinerii absolvenţi ai facultăţilor de medicină nu sunt deloc atraşi de domeniul sănătăţii publice, care-i excesiv de birocratizat. Şi aşa se face că la cabinete prestează medici care se apropie sau au depăşit vârsta de pensionare, iar din „spate“ nu vine nimeni. 

„După 1990, când şi în România a fost organizat sistemul de medicină de familie, existau 12.000 de medici. Acum, dacă mau sunt vreo 9.000 mii. Mulţi colegi au preferat să emigreze spre ţări unde medicul de familie este bine plătit şi respectat, fie că pur şi simplu au plecat la Dumnezeu. În ultimul an, numai din Neamţ au murit cinci medici de familie. Lipsa accentuată a personalului cu studii superioare din sistem este consecinţa directă a lipsei unor politici sanitare coerente şi predictibile“, a declarat medicul Angela Bica. 

Aceasta spune răspicat că medicina de familie este „Cenuşăreasa“ sistemului medical, având cea mai proastă finanţare dintre toate ţările membre ale Uniunii Europene. Iar din cauza deciziilor proaste s-a ajuns în situaţia ca birocraţia să atingă cote de neînchipuit, doctorul de familie fiind transformat încet,

dar sigur în registrator, statistician sau contabil, deşi menirea lui e cu totul alta. 

„La noi, un medic de familie în loc să aloce timpul pacienţilor este «îngropat“, la propriu, în hârtii, trebuind să completeze tot felul de tabele şi tabelaşe, dacă s-ar putea şi pe muchie. Pe de altă parte,

suntem trataţi cu suspiciune, tot timpul fiind supuşi stresului unor controale de la direcţiile sanitare sau casele de asigurări de sănătate. La toate problemele pe care noi, ca patronat, le ridicăm de ani de zile, răspunsul pe care-l primim, este, ca să mă exprim într-un limbaj mai puţin academic, «Ciocu' mic»“, spune doctoriţa Bica. 

Ea a dat ca exemplu o situaţie din familie. Are o fiică, tot medic, dar aceasta a ales să plece împreună cu soţul în Belgia, lucrând la un spital universitar din Bruxelles, iar mama nu a avut nici un argument să o oprească pentru a profesa în ţară. 

Doar 53 de medici de familie au sub 50 de ani 

Doctorul Angela Bica este medic de familie în comuna Ion Creangă, lângă oraşul Roman şi se apropie cu paşi repezi de vârsta de pensionare. Spune că nu ştie da sănătatea îi va mai permite să lucreze

în sistem, deoarece are o listă cu 1.800 de pacienţi, iar volumul de muncă e ridicat, fără a mai pune la socoteală îndeletnicirile adiacente, de contabil sau statistician. 

Situaţia destul de gravă din sistemul de sănătate publică din judeţ este reliefată şi de statisticile Casei de Asigurări de Sănătate. 

„În Neamţ sunt aprobate un număr de 316 norme, aferente asistenţei medicale primare. Dintre acestea sunt ocupate 238, din care 106 sînt în mediul rural şi 132 în mediul urban. Sunt vacante 78 de norme, din care 59 în rural şi 19 în mediul urban. În ceea ce priveşte structura pe grupe de vârste a medicilor, 53 au sub 50 de ani, 76 între 50 şi 60 de ani, 74 de doctori între 61 şi 65 de ani, 38 între 66 şi 70 de ani şi 60 au peste 70 de ani“, se arată într-o statistică de la începutul acestui an a CJAS Neamţ. 

În judeţ există trei localităţi în care nu funcţionează nici un medic de familie, fiind vorba despre comunele Pânceşti, Văleni şi Dobreni. În aceste condiţii, suferinzii cronic, care au nevoie de reţete de tratament lunare, sunt nevoiţi să apeleze la serviciile cadrelor sanitare din comunele învecinate, lucru ce înseamnă mult timp pierdut, sau, în situaţii de urgenţă, la spitale. 

O reglementare, care a mai redus din volumul de muncă de la cabinetele de medicină primară, este cea care a stabilit, după declanşarea epidemiei de coronavirus, că doctorii de familie şi cei din ambulatoriile de specialitate pot consulta pacienţii online, pentru a evita aglomeraţia şi riscul unor nedorite îmbolnăviri.

Când doctori trebuie să lupte şi cu ignoranţa 

Nemulţumit de cele ce se petrec în domeniu este şi Filip Panait, medic de familie în localitatea Bâra, cunoscut ca unul dintre cei mai vocali oameni ai sistemului, cu dese apariţii în spaţiul public. Acesta susţine că, pe lângă faptul că deciziile proaste ale decidenţilor se repercurează în munca lor, doctorii trebuie uneori să lupte şi cu atitudinea şi ignoranţa unor cetăţeni faţă de oamenii în halate albe,

argumentând cu o întâmplare. 

filippanaitmedicul1

Medicul Filip Panait este şi inventator, având câteva brevete care îi poartă semnătura FOTO Facebook

„«Doctorii omoară oameni!». Acestea au fost cuvintele unui tătic, cu aburii alcoolului în cap, după ce i-am vaccinat copilul acum un an. Părintele sosit de prin Italia, cu doi copii nevaccinaţi la timp, a venit la mine la cabinet, împreună cu soţia, să se înscrie pe listă. La ceva vreme au venit cu acel copilaş să-l

vaccineze. După imunizare, aşa cum se mai întâmplă, a făcut o mică reacţie locală, cu durere şi o uşoară tumefacţie. M-a sunat tatăl spre seară, supărat şi mânios, că cel mic plânge. «Vă dau în judecată! Doctorii omoară oameni!», m-a ameninţat bărbatul“, povesteşte doctorul Panait. 

A continuat, spunând că părinte supărat nevoie mare a mers la spital cu fiul, chiar dacă la unitatea sanitară tratamentul aplicat a fost acelaşi pe care şi el îl recomandase. A trecut un an de la

întâmplarea cu pricina, iar nemţeanul venit din Italia cu familia a rămas pe lista sa de pacienţi, căpătând încredere în sfaturile medicului lor şi nu în ceea ce auzise sau citise pe internet, cum că „medicii omoară pacienţi“. 

„Atunci mi-am dat seama că în România la capitolul comunicare se stă extrem de prost, începând de la secretarii de stat şi conţinând cu miniştrii Sănătăţii, care de cele mai multe ori au conduita unui contabil bancar, ceea ce explică atitudinea agresivă a oamenilor. Cu o populaţie slab şcolarizată şi cu politicieni de proastă calitate este explicabil de ce s-a ajuns în acest punct“, este  de părere medicul.

Acesta este convins şi de faptul că vina poate fi căutată şi în atitutudinea unor elite româneşti, inclusiv a celor din lumea medicală, politică sau ocultă, care au contribuit din plin, la situaţia în care este ţara: „O doamnă şi un lider de partid sunt cei mai buni vraci ai acestei naţii, care împreună cu şefii galeriiilor de fotbal vor transforma România într-un paradis terestru“. 

Vă mai recomandăm să citiţi: 

 

Directorul OMS l-a premiat pe medicul Denciu pentru sacrificiu. „Sănătatea este o victorie asupra suferinţei şi bolii“

 

Jurnalul de război al unui român stabilit aproape de Fâşia Gaza. „Avem 45 secunde la dispoziţie să fugim în adăpost“

Piatra Neamţ



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite