Topul primăriilor cu cele mai multe procese. Oradea este pe locul ll, după Bucureşti

Oradea se află pe locul ll în topul primăriilor cu cele mai multe procese, după Bucureşti, conform unui studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice, care prezintă situaţia litigiilor în care sunt implicate administraţiile locale dar şi percepţia şi experienţa funcţionarilor despre rezolvarea probleme juridice pe alte căi, mai puţin costisitoare, cum ar fi medierea.

Doar anul trecut, Primăria Oradea a avut  4.808 procese, dublu faţă de oraşe mari precum Clujul ori Timişoara, numărul acestora fiind în creştere,  în condiţiile în care, în 2016, municipalitatea orădeană a avut pe rol 2962 de dosare, iar în 2017 au fost 3346. 

Multe dintre aceste procese sunt generate de unele decizii nepopulare ale primarului Ilie Bolojan, cum ar fi exproprierea de case aflate în calea unor investiţii, suprataxarea clădirilor lăsate în paragină sau disponibilizarea unor funcţionari.

Amenzile, principalul motiv de dispută

Potrivit studiului, în 2016, dintre cele 103 primării de municipii din România şi cele 7 primării e sectoare din Bucureşti, în topul administraţii locale cu cele mai multe procese se află primăria Capitalei, cu 7.800 de cauze, Oradea, cu 2962 de procese şi Reşiţa, cu 1957 de procese, în timp ce pe ultimele locurise numără Vulcan, cu 29 de procese, Curtea de Argeş, cu 48 şi Huşi cu 49 de cauze. 

În 2017 situţia este similară pentru primele trei locuri, dar şi pentru ultimul loc, unde rămâne tot municipiul Vulcan, urmat de Medgidia, cu 42 de cauze şi Huşi, cu 50. 

Potrivit studiului, la nivelul municipiilor, domeniile în care s-au înregistrat cele mai multe procese au vizat amenzile, impunerile fiscale, execuţia bugetară, în timp ce mai puţine procese au vizat cheltuielile conducerii instituţiei, măsurile luate pentru furnizarea serviciilor în bune condiţii şi situaţia investiţiilor, atât din bugetul public naţional sau local, cât şi din fonduri externe nerambursabile. 

Totodată, numărul de procese cu persoane fizice este semnificativ mai mare decât cel în care primăriile se judecă cu persoane juridice iar în ceea ce priveşte calitatea de pârât sau reclamant al municipiilor, în 76% din cazuri, administraţiile locale au calitate de pârât.

Majoritatea litigiilor s-au rezovat cu ajutorul instanţelor de judecată (85%), şi doar o mică parte 10% prin înţelegeri amiabile, în timpul proceselor, şi 7% prin mediere. 

Între municipalităţile care au încercat să rezolve conflictele juridice pe căi mai puţin costisitoare dar şi în timp mai scurt, cum ar fi medierea, pe locul întâi se află tot Oradea, care a folosit alternativa în 21 de situaţii, respectiv Râmnicu Vâlcea, cu 10 cauze şi Tecuci, în 5 situaţii, pe ultimul loc numărându-se Bacău, unde funcţionarii municipalităţii au rezolvat o singură problemă juridică prin mediere. 

"În total, în perioada 2016, 2017, 18 municipii au înregistrat solicitări de mediere, cu toate că este o alternativă mult mai puţin costisitoare", a declarat, pentru Adevărul, Adrian Miroiu, directorul Institutului, aflat la Oradea pentru o întâlnire cu reprezentanţii administraţiilor locale.  

Mai bine înţelegeri

Studiul prezintă şi alte date interesante. Astfel, 90% dintre funcţionari mulţumiţi de relaţia pe care primăria o are cu cetăţenii, deşi 64% crede că numărul de litigii dintre autorităţile publice şi cetăţeni este mare, iar 57% dintre ei ar prefera ca aceste probleme să se rezolve prin înţelegeri amiabile, argumentele principale fiind rapiditatea şi costurile reduse ale acestor proceduri. 

Cât despre contribuabili, 57% dintre cetăţeni ar vrea ca problemele litigioase să fie rezolvate amiabil, şi 76% consideră că medierea ar fi cea mai bună metodă, cel puţin înainte de a se ajunge în instanţă, aproape 45% dintre respondenţi declarând că au puţină încredere în actul de justiţie iar aproape 25% deloc. 

Realizatorii studiului  - reprezentanţii Institutului pentru Politici Publice, Asociaţia Municipiilor din România, Asociaţia Pro Medierea şi Asociaţia Mediatorilor din România - au trmis în total 110 solicitări către primăriile din ţară, care au vizat aspecte privind numărul, obiectul, stadiul, termenele de soluţionare ale litigiilor, respectiv numărul de medieri avute cu contribuabilii, purtând discuţii şi cu contribuabili şi cu funcţionari, în baza unor chestionare prestabilite. 

"Obiectul principal al cercetării a fost conferirea unei imagini generale, la nivel naţional, şi uneia specifice, la nivelul municipiilor din România, cu privire la situaţiile difergente şi litigioase, în percepţia cetăţenilor, dar şi a funcţionarilor publici", a mai spus Miloiu.

Sondajul a fost aplicat pe un eşantion de 1040 de cetăţeni, în format door to door şi de 350 de funcţionari, angajaţi în direcţiile juridice din primării, din toate municipiile, inclusiv Bucureşti.