Poliţia Iaşi, ruşinea României la dosare cu autor necunoscut: locul I la violuri, furturi, tâlhării şi înşelăciuni. Cazuri terifiante: „Mi-au rupt mandibula în două locuri”

Poliţia Iaşi, ruşinea României la dosare cu autor necunoscut: locul I la violuri, furturi, tâlhării şi înşelăciuni. Cazuri terifiante: „Mi-au rupt mandibula în două locuri”

Cotidianul „Adevărul” continuă astăzi campania „România infractorilor necunoscuţi” cu analiza infracţionalităţii din judeţul Iaşi, fruntaş la patru categorii de infracţiuni în privinţa dosarelor cu autor necunoscut (AN).

Ştiri pe aceeaşi temă

Judeţul Iaşi conduce clasamentul dosarelor cu autor necunoscut pe mai multe categorii de infracţiuni. Exceptând Bucureştiul, care are o populaţie semnificativ mai mare, în judeţul Iaşi oamenii legii au grave probleme în a identifica autorii unor fapte de furt, viol, tâlhărie sau înşelăciune.

Pe lângă problemele de personal sau logistică, invocate adesea de poliţişti atunci când sunt întrebaţi despre dosarele nerezolvate, Iaşiul este printre singurele judeţe unde, în trecut, din cauza incompetenţei dintr-un dosar, aproape întreaga conducere a inspectoratului a fost demisă.

Locul I la furturi

Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), la nivelul anului 2016 judeţul Iaşi înregistrează o populaţie de 787.499, fiind primul judeţ ca mărime din România, exceptând municipiul Bucureşti. Cifrele statistice oferite de către Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Iaşi cotidianului „Adevărul” relevă că în Iaşi, la momentul furnizării răspunsului, poliţiştii din judeţ aveau în lucru nu mai puţin de 27.817 de dosare cu autor necunoscut, cel mai vechi fiind un furt din anul 2000.

Cele mai multe dintre acestea sunt cazuri de furt – 20.297. În scriptele IPJ, această categorie este împărţită în furt din auto – 2.692 de cazuri, furt din locuinţă – 3.783 de cazuri, furt din societate comercială – 1.590 de cazuri şi „alte tipuri” – 12.834 de cazuri. Cea din urmă categorie se referă în special la furturile de buzunare, Iaşiul fiind cunoscut ca un oraş „exportator” de hoţi de buzunare sau „şuţi” – cum sunt ei cunoscuţi în mediul infracţional. Sunt de notorietate grupările de hoţi de buzunare trimise în Europa în diferite ţări din Europa, multe dintre acestea fiind prezentate de presa internaţională, cel mai recent caz fiind cel din Germania, unde o grupare de hoţi romi originari din Iaşi a fost reţinută de autorităţi.

Infracţiunea de tâlhărie, adică fapta de furt ce implică violenţă, este şi ea la cote ce ar trebui să îi îngrijoreze pe poliţiştii ieşeni.

Viol cercetat de un deceniu

La fel ca şi în cazul furtului, Iaşiul se află în topul judeţelor în privinţa dosarelor de tâlhărie cu AN – 770, cel mai vechi caz fiind din 2001. Iaşiul se mai află în fruntea clasamentului dosarelor cu AN şi în cazul infracţiunilor de viol şi înşelăciune. „Metoda cel mai des întâlnită în aceste dosare este cea cunoscută sub denumirea de «metoda accidentul», ale cărui victime sunt persoane vârstnice”, ne-au transmis reprezentanţii IPJ Iaşi.

În privinţa infracţiunii de viol, cea mai veche infracţiune cu autor necunoscut este din 2006, din acelaşi an datând şi cea mai veche cauză de înşelăciune cu AN. În privinţa localităţilor din judeţ unde sunt înregistrate cele mai multe dosarele cu infractori necunoscuţi, acestea sunt proporţionale cu numărul de locuitori.

Cântăreaţă bătută în plină stradă

În spatele cifrelor seci, ascunse în statistici ce se modifică de la an la an, se află poveştile a zeci de mii de ieşeni care au fost victimele unor infracţiuni şi care speră că persoana sau persoanele care le-au făcut rău vor fi, vreodată, trase la răspundere.



Florina Gabriela Dăscălescu este o cântăreaţă originară din Iaşi care trăieşte pe pielea ei frustrarea de a fi victima unei infracţiuni de violenţă fară ca autorul sau autorii să fie găsiţi. Florina (26 de ani) a trăit necazul în urmă cu aproape doi ani, atunci când, la orele serii, într-o zonă centrală a Iaşiului – Podu Roş, a fost tâlhărită. Tânăra mergea spre o farmacie pentru a lua nişte pastile şi, la întoarcere, pe o aleee neiluminată, a fost lovită violent până şi-a pierdut cunoştinţa. Când şi-a revenit, a observat că portofelul îi lipseşte. Florina a ajuns la spital cu dublă fractură de mandibulă şi a depus plângere la Poliţie. Între timp şi-a revenit dar persoana care a lovit-o rămâne necunoscută pentru poliţişti. „Am mai fost chemată la Poliţie pentru o declaraţie şi cam atât. Nici acum nu se ştiu cine m-a lovit”, spune ieşeanca.

Furt de 250.000 de euro

Sandra Grădinaru lucrează zilnic cu legea. E avocat în Baroul Iaşi şi, deseori, se prezintă în faţa poliţiştilor cu diferiţi clienţi care îşi caută dreptatea. În urmă cu doi ani, la rândul ei, Grădinaru a fost victima unei infracţiuni. „Dimineaţă, când am vrut să plec cu maşina, am văzut că cauciucurile din faţă erau tăiate. A fost o modalitate de intimidare însă nici acum nu ştiu cine a făcut lucrul acesta”, ne-a spus Sandra Grădinaru. Cazul pare banal, însă e reprezentativ pentru un oraş unde cele mai multe AN-uri sunt pentru mici infracţiuni.

Tot la Iaşi se află şi dosarul de furt, cu autori necunoscuţi, ce are unul dintre cele mai mari prejudicii din România. E vorba de un caz pe care autorităţile ieşene nu l-au prins, la momentul comiterii – 2010, în buletinele de presă transmise aproape zilnic jurnaliştilor. Cotidianul „Adevărul” a solicitat detalii referitoare la furtul de un sfert de milion de euro comis de persoane neidentificate, reprezentanţii Poliţiei ieşene invocând confidenţialitatea datelor din anchetă şi oferindu-ne un răspuns sumar: „La data de 19 mai 2010, poliţiştii Secţiei 6 Poliţie Iaşi au fost sesizaţi de către C.S., de 32 de ani, despre faptul că persoane necunoscute au pătruns în locuinţa personală, de unde au sustras bani şi bijuterii în valoare de 250.000 de euro. În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat. În prezent, dosarul se află în evidenţa dosarelor penale cu autori necunoscuţi.”

Să nu uităm de dosarele declarate „decedate”

Legea prevede timpi separaţi, în funcţie de infracţiune sau de cuantumul pedepselor, la care dosarele se prescriu. În afară genocid sau omor, pentru aproape fiecare infracţiune din codul penal românesc se poate aplica prescrierea. Furtul în formă simplă, de pildă, are un cuantum maxim de pedeapsă de 3 ani şi se prescrie – în afară de situaţiile speciale, când sunt efectuate acte de urmărire penală în timpul anchetei, în 5 ani. 

Chiar dacă, în prezent, cazurile prescrise nu mai sunt „prinse” în statisticile pe care vi le-am prezentat, acestea provoacă acelaşi sentiment de frustrare pentru victime. Spre exemplu, la Iaşi, în anul în care s-a modificat Codul Penal (2014) şi cuantumul pedepselor a scăzut semnificativ în cazul multor infracţiuni, doar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi – ce soluţionează cele mai multe infracţiuni considerate „mărunte”, au fost clasate, din cauza prescripţiei, peste 3.000 de dosare.



Şeful Poliţiei Iaşi este în prezent chestorul Ioan Scripniciuc (foto sus). La începutul acestui an, cu ocazia prezentării raportului de activitate, Scripniciuc se arăta mulţumit de modul în care colegii săi lucrează. „Considerăm că situaţia operativă, raportat la rezultatele de anul trecut, este sub control. Nu avem nicio faptă gravă cu autor necunoscut, iar majoritatea indicatorilor urmăriţi au înregistrat evoluţii pozitive“, spunea Scripniciuc.

Ce spun cititorii „Adevărul“ despre ţara infractorilor invizibili. „Şi oltenii, şi moldovenii, şi ardelenii sunt la fel“

Cititorii Adevărul apreciază campania lansată de cotidianul nostru, despre “România infractorilor necunoscuţi”, campanie menită să arate adevăratele probleme din sistem.

Din subiectul supus atenţiei marţi, “Cum a ajuns Ardealul să bată Moldova la crime nesoluţionate”, oamenii au înţeles că doar în mentalul colectiv există acea percepţie că ardelenii sunt cei mai paşnici oameni, când de fapt realitatea este invers.

“Îmi aduc aminte cum a început Goţiu acum câţiva ani o campanie de diferenţiere a românilor din Ardeal de cei din restul României. Aproape nu era articol în care să nu sublinieze superioritatea ardelenilor faţă de olteni şi moldoveni. Vedem că de fapt suntem la fel”, scrie Adrian Hora în comentariul depe site-ul Adevărul.

Un alt comentator cere pedepse mai aspre pentru infractoril.

Avem pedepse prea moi, asta e problema. Fiecare face ce vrea. Prostituatele de exemplu, primesc amenzi zilnic. Nu au nicio treabă. Păi sa le ia forţat şi să le pună la muncă în folosul comuniţăţii, la 2 amenzi neplătite”, scrie un alt cititor Adevărul.

Oamenii reclamă şi faptul că politicienii au avut în grijă să se pună bine cu instituţiile de forţă, pentru a fi ei protejaţi.

“Oamenii legii au salarii şi pensii enorme de peste 10.000 lei/lună date de regimurile mafiote pentru a-i proteja pe marii mafioţi care conduc ţara. De hoţii, crime şi alte mărunţişuri se ocupă când mai au timp”, spune  Mihai Popescu

Ziarul „Adevărul“ va continua campania „România infractorilor necunoscuţi “ şi îi invităm pe toţi cititorii „Adevărul“ să ne trimită opinia lor, atât pe site-ul ziarului, cât şi pe pagina de Facebook,  în legătură cu ceea ce ar trebui făcut astfel încât să fie corectate probleme din sistem. Parte din mesaje vor fi publicate pe www.adevărul.ro, dar şi în ediţia tipărită a ziarului.

Citeşte şi:

Cum a ajuns Ardealul „să bată“ Moldova la crime nesoluţionate. CAMPANIE „Adevărul“ - România infractorilor necunoscuţi

CAMPANIE „Adevărul” - România infractorilor necunoscuţi: 600.000 de dosare de crime, violuri şi furturi, ascunse în sertarele Sistemului

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: